“Meşteşugarul S-a ascuns în atelierul clarviziunii şi non-existenţei(…)

Etichete

Adrian Chebutiu, Adrian Preda, Caras-Severin, CSR, Nobles Ventures, Said Baklini, Sorin Ovidiu Vîntu, UCMR, Uzinele Constructoare de Masini Resita

Abu Bakr al-Kalabadhi (380/990 – 385/995) a afirmat în Doctrina magiştrilor Sufi, XXI, că toţi marii magiştri Sufi au căzut de acord că “singurul ghid spre Dumnezeu este Dumnezeu Însuşi”. Al-Kalabadhi îl citează pe Al Junayid, care a postulat că gnoza Sufi despre Dumnezeu este de două feluri: “gnoză care are drept menire revelaţia de Sine, ta’aruf, şi gnoza care are drept menire instrucţia, ta’rif. Înţelesul celei dintâi rezidă în faptul că El face astfel încât ei să-L cunoască şi să cunoască lucrurile prin intermediul Lui. Înţelesul celei de-a doua decurge din faptul că el arată efectele puterii Lui în ceruri şi în suflete şi astfel sădeşte în ei o graţie deosebită, luft, prin care lucrurile materiale din cuprinsul creaţiei mărturisesc că El este Creatorul. (cf. Al Kalabadhi, Kitab al-Ta’arruf li madhhabahlal-tasawwuf, Arberry, p.46-48).

Pentru a descrie ta’rif în cadru poetic, Jalal-ud-din Rumi a invocat în Mathnawi imaginea Meşteşugarului, prin care Dumnezeu este simbolizat în calitate de Creator. Meşteşugarul S-a ascuns în atelier. Prin urmare, cei care Îl caută trebuie să intre în atelier pentru a-L vedea cu claritate. Textul oferă astfel o punte şi impune trecerea între cele două spaţii religioase primordiale: pe de-o parte, lumea materială sau lumea existenţei ireale, căzută în păcat, devenită o cetate în ruină; pe de altă parte, împărăţia lui Dumnezeu, universul non-existenţei, univers al existenţei reale sau realităţii reale, aflat dincolo de văl, dincolo de moarte şi de pragul care desparte lumea văzutelor de lumea nevăzutelor. Magistrul din Qonya îşi exhortează discipolii să pătrundă fără întârziere în atelierul non-existenţei pentru a-L întâlni pe Meşteşugar şi a opera transmutarea redemptoare a propriilor lor fiinţe: De vreme ce atelierul este reşedinţa Meşteşugarului, cel ce se află afară nu are habar despre existenţa lui. Intră atunci în atelier, adică în non-existenţă ca să poţi contempla deopotrivă lucrarea şi Meşteşugarul! Deoarece atelierul este locul clarviziunii, înafara atelierului nu se află nimic altceva decât orbire (cf. Rumi, Mathnawi, II, v.759-763, Nicholson, II/260).

Fiecare mitologie acordă focului, păzitorului, împărţitorului şi meşteşugarului un loc privilegiat. Dacă celelalte elemente primordiale (apa, aerul, pământul, metalul, lemnul) au primit o formulă a chimismului sau alcătuirii, nu ştim, nu am descoperit, ce este focul. Simbolic, el reprezintă purificarea, trecerea dinspre rudimentar înspre esenţializat, înlăturarea impurităţilor, căldură, tihnă, dar şi pedeapsa capitală (focul iadului). Focul este un element de tranziţie. De la negru spre alb, trecerea se face prin roşu. Focul este sacru în sine şi, deşi nu este materie, având nevoie de alte elemente pentru a se manifesta (apă, aer, lemn), este cel mai aproape de dematerializare.

Hefaistos (meşteşugarul), păzitorul focului din mitologia greacă, era şchiop şi urât. Era violent şi chiar Zeus se temea de mânia lui. Datorită măiestriei lui, puterilor lui magice – recunoscute chiar şi în “lumea” zeilor – Zeus i-a dat-o de soţie pe Afrodita, zeiţa graţiei, frumuseţii şi dragostei. Putem conchide că perfecţiunea erosului se realizează tot prin “arderea de tot”. Cei ce lucrează în preajma focului sunt firi rudimentare, pentru ca focul să-i spiritualizeze. Deopotrivă lumină şi transformare, focul a mijlocit oamenilor descoperirea materiei, a metamorfozelor ei, sublimarea vieţii, cunoaşterea de sine şi revelaţia.

Nu întâmplător Reşiţa este o enigmă şi un miracol. Şi un păstrător al focului. Toată istoria evoluţiei acestei vetre reprezintă avatarurile spaţiului spiritual pe care îl iradiază.

(Din Lucrarea de licenţă Uzinele Reşiţa – Studiu de imagologie, Concluzii ).

Data întemeierii industriale a oraşului şi naşterea metalurgiei româneşti este 3 iulie 1771, când au fost aprinse furnalele Franciscus şi Josephus, la poalele Dealului Crucii şi Ţărovei. În cadru sărbătoresc, s-a aşezat o placă memorială cu inscripţia: ” La ordinul Augustei Therezia, sub îngrijirea lui Müller şi Redange (primii administratori ai uzinei – n.n.) s-a ridicat acest furnal”.

Astăzi, creuzetul industriei româneşti – ne referim aici la construcţia de maşini – are capital majoritar străin (98%). Privatizarea s-a făptuit în 2005, după o luptă fără sorţi de izbândă pentru câştigarea statutului de “intreprindere strategică de interes naţional”. Mi-ar trebui mult spaţiu şi multe cuvinte să vă explic ce înseamnă UCMR. Şi v-aţi plictisi. Şi n-aţi înţelege. Şi aţi da din mână a lehamite, zicând: “Ducă-se! Un morman de fiare vechi!” Doar un morman, fiarele vechi au dispărut în gurile hulpave ale capitalismului sălbatec cu o mie de capete antagoniste. Vă mai spun atât: în anul 1872, la Reşiţa, a fost produsă prima locomotivă cu aburi din sud-estul Europei, pe baza unui model adus de la Viena, producţia de locomotive cu abur s-a încheiat în 1964, când a fost fabricată locomotiva cu numărul 1641, după care s-a trecut la producerea subansamblelor locomotivelor Diesel -electrice (sub licenţă).  Printre alte premiere, se mai poate consemna realizarea primului funicular din România (1943, Văliug – Semenic) şi fabricarea primelor motoare electrice din ţara noastră, în 1921. Tot aici s-au fabricat peste 180 de poduri feroviare şi peste 100 de poduri rutiere. În perioada 1962 – 1964 au fost realizate primele 24 de hidroagregate, pentru 11 hidrocentrale din amenajarea complexului Bistriţa – aval. Între anii 1965 şi 1971 s-au asigurat amenajările hidro de pe râul Argeş şi, mai ales, pregătirea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I şim mai apoi Porţile de Fier II.

Ce se va alege de UCMR – membră a Inet Group? Nimeni nu ştie cu certitudine, poate doar cei care au pus în operă arestarea lui Said Baklini (reţinut în Bulgaria), Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda – pentru o presupusă returnare ilegală de TVA (care nici nu s-a petrecut).  Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda şi-au înaintat, ieri, demisiile.

Miza ar putea fi Hidroelectrica (care, sireaca, trebuie privatizată, doar aşa ne-a recomândat FMI-ul) sau măcar nişte procente din ea. Între 3500 de oameni furioşi  în stradă – şi Reşiţa a demonstrat că are antrenamentul grevelor – şi cedarea unei părţi din Hidroelectrica, oare ce va alege guvernaşul Boculeţ? Dacă mai apucă. Poate găseşte repede-repejor – dacă nu cumva i-a şi găsit deja – nişte Nobles Ventures, cum odinioară, pentru “măritişul” CSR.

Să ne amintim ce am spus la începutul acestei postări: “”Meşteşugarul S-a ascuns în atelier”.

Iarna. În noi

Foto: Alex Mazilu

Deşi e atât de frumos afară şi nimic nu ne împiedică – poate doar posomoreala noastră îndătinată – să fim fericiţi, e mai mult decât anevoie să găsim starea de graţie.

Nu ne împiedică pâinea – mai bine zis absenţa ei – deşi sunt destui care nu şi-o pot permite în fiecare zi.

Nu ne împiedică nici frigul din unele locuinţe – deşi sunt destui care trăiesc într-un frig sleit.

Nu ne împiedică să fim fericiţi nici boala – despre care unele cercetări spun că e un element benefic, un sistem de semnalizare al organismului cu privire la modul greşit în care trăim – deşi medicamentele obligatorii au devenit facultative pentru mulţi dintre noi. Nici măcar spectrul morţii nu ne mai alertează, suntem impasibili.

Oare ce s-o fi întâmplat cu noi aşa încât, deşi avem semnele vitale prezente, nu acţionăm ca nişte oameni vii? Poate să fie un efect al hărţuielii continue, al agresiunii susţinute la care ne-a supus regimul Băsescu? Îmi amintesc că în ultimii ani ai comunismului oamenii aveau aceeaşi mină blazată, aceleaşi gesturi automate, aceleaşi chipuri brăzdate de grijă şi umbrite de o disperare surdă şi neputincioasă. Şi atunci, şi acum, acest suflet al străzii, această halenă otrăvită şi apatică a mulţimii mă indigna şi mă scotea din sărite.

Ce s-a întâmplat cu noi în anii aceştia încât am ajuns nişte morţi vii, nişte inşi care consimt indiferenţi să le fie strivite vieţile, să le fie batjocorite drepturile esenţiale, să le fie nesocotită identitatea şi să le fie ridiculizată priceperea? Cum am ajuns să ridicăm din umeri la toate întâmplările  inacceptabile din orice punct de vedere uman?

Înainte de decembrie 1989 exista, era prezentă, o  solidaritate subterană generală, o mare ironie la adresa politicii de stat. O uriaşă ironie.

Astăzi, de-o vreme încoace, este manifestă doar o generală văicăreală şi o neîncredere profundă a fiecăruia. Fiecare vrea să se salveze singur. Fiecare vrea ca doar el să supravieţuiască în pofida – sau chiar împotriva – celorlalţi, uitând sau neştiind că omul nu poate să trăiască singur, omul nu poate să se dezvolte fără lumina prieteniei şi fără bucuria împărtăşirii alături de semenii lui din darurile vieţii. Ne-am însingurat şi ne-am urâţit sufletele.

Cum a fost posibilă instaurarea acestui nou tip de totalitarism insidios, gelatinos şi perfid? Cine sunt artizanii noului regim şi cum am fost convinşi sau constrânşi să aderăm la acest tip de viaţă socială a “căsuţelor” izolate, ermetizate în care singura comunicare socială se face prin intermediul facturilor, birurilor, hărţuielii şi obligaţiilor financiare? Unde s-a topit uriaşa emulaţie, solidaritatea de granit din anii de după revoluţie? Unde a dispărut spiritul contestatar, revolta, fronda, unde sunt semnele vieţii cetăţii? De ce ne-am cenuşărit şi ne-am ponosit în asemenea hal încât acceptăm, smeriţi, situaţii de neacceptat?

Cum am devenit din nişte oameni liberi nişte sclavi însinguraţi care-şi târăsc zilele ca pe nişte ghiulele de ocnaş atârnate de picioare?

Nu sunt doar întrebări retorice. Cred că mulţi dintre voi aţi meditat, o secundă, la acest adevăr ce ne înnegurează viaţa. Am înlocuit un tip de totalitarism fanfaron şi paranoid cu un tip de totalitarism – mlaştină. Cu cât te mişti şi vociferezi mai mult, cu cât încerci să te împotriveşti, cu atât te cufunzi. Putem vorbi câte-n lună şi-n stele, putem să înjurăm în gura mare regimul, politicienii, măsurile aberante, nedreptatea flagrantă, minciuna adusă la rangul de politică de stat, mafiotizarea structurilor administrative, abuzurile guvernamentale. Nu se întâmplă nimic. Nu contează. Au fărâmiţat şi au spart solidaritatea umană şi solidaritatea socială, astfel că nicio acţiune de contestare nu poate coagula. Societatea românească suferă de hemofilie. Unde începe să sângereze, unde înfige guvernul bisturiul, sângele nu se mai opreşte. A dat astfel cep tuturor categoriilor sociale, tuturor structurilor profesionale. România e arestată preventiv, hăcuită, o masă de carne sângerândă care abia mai respiră. Corbii o aşteaptă să-şi dea obştescul sfârşit ca mai apoi să se repeadă cu ciocurile hulpave asupra ei.

Suntem, iarăşi, într-o buclă a istoriei. Cred că poporul acesta, trăitor între Carpaţi, Dunăre şi Mare, a mai trecut prin experienţe similare. Cînd năvăleau hoardele cele nebune, se retrăgea în munţi, în desişul codrilor şi-şi durau mai departe traiul. Acum nu se mai poate retrage nicăieri – munţii sunt proprietate privată ai unora iar pădurile au luat calea străinătăţii.

Cum se va încheia această bejenie interioară, numai Bunul Dumnezeu ştie…

Vă invit la meditaţie:  Gabitzu, Teo Negură, Răzvan, Theodora Marinescu, Nea Costache, Zinnaida, Gabriela Hellen, Mirela Pete, Cu Elisa, Madi şi Onu, Ioan Usca, Adela Onete, Supravieţuitor, Link-Ping, G1b2i3, Andi Bob, Mircea Suman,  George Şerban, Gheorghe Constantin, Roxana Iordache.

Planul lui Băsescu

Etichete

Adrian Nastase, berceanu, Blaga, Elena Udrea, Frunzaverde, PD-L, Romania, Traian Basescu, traian basescu in inchisoare, Videanu

Adrian Năstase publică pe blogul personal un articol. Citiţi-l şi meditaţi. Şi acţionaţi, dacă aveţi posibilitatea. Popularizaţi-l. România e în mare cumpănă, aici nu mai e vorba de PDL, PSD, PNL, servicii sau mai ştiu eu ce.

Iată articolul. Citiţi-l şi daţi mai departe!

“Am primit zilele acestea, o analiza interesanta referitoare la ultimele evolutii politice. Iata o parte din acest text:

T.BASESCU si apropiaţii sai acţionează in prezent după un plan care vizează menţinerea la putere a sa si a PDL.

Planul respectiv cuprinde intre altele si următoarele elemente de strategie:

I. Actiuni la nivelul PDL

1. Diminuarea constanta a puterii si influentei lui V. BLAGA si a apropiaţilor sai, “pana la limita menţinerii unităţii partidului”;

2. “Trecerea in afara puterii de decizie “a lui V. BLAGA, R. BERCEANU, A. VIDEANU si a altora care nu se aliniază intocmai ideilor si acţiunilor lui T.BASESCU si E.UDREA. Un accent deosebit se pune pe preocuparea de a nu permite coeziunea si funcţionarea recent createi USL.

3. In acest context, se acţionează ca E.UDREA sa detina cat mai multe prerogative la nivelul PDL si in plan guvernamental.

In acest scop, liderii din teritoriu au fost informaţi “pe cai adecvate” despre faptul ca E. UDREA ar urma sa preia conducerea PDL, sa devină prim ministru sau sa acceada la alte funcţii in stat.

4. Pentru dezvoltarea grupului din jurul lui T. BASESCU si E. UDREA se pregătesc condiţiile pentru oferirea de funcţii in PDL si in “viitorul guvern”, lasandu-se “in ofsaid” greii din partid care se impotrivesc grupului respectiv.

5. La nivelul serviciilor secrete, procuraturii, justiţiei, etc. s-au lansat informaţii privind “riscurile” la care se vor expune foarte mulţi in cazul in care T. BASESCU si PDL vor pierde puterea. Pe aceasta linie, se va trece la masuri de promovare, cointeresare materiala, si punctual, la şantajarea celor care “nu tin aproape” din cadrul instituţiilor respective.

6. Vor fi exploatate datele existente si se vor obţine noi date care sa fie folosite la nevoie impotriva celor care, prin acţiunile si poziţiile lor, ar putea afecta “unitatea partidului in jurul lui T. BASESCU”, inclusiv celor care s-ar pregăti sa părăsească PDL. In acest sens, sunt atent monitorizate contactele cu reprezentanţi ai PSD, PNL si PC.

7. In perspectiva alegerilor din PDL, au fost elaborate mai multe soluţii alternative:

- se vor pregăti pentru a candida la preşedinţia PDL mai multe persoane care ar putea ceda, in final, in favoarea ELENEI UDREA;

- intrarea concomitenta in cursa a ELENEI UDREA si a lui GH. FALCA iar, in cazul in care condiţiile vor permite, retragerea acestuia din urma in favoarea primei;

- in cazul in care evoluţiile vor fi in defavoarea acestui obiectiv, se va acţiona de la inceput, pentru susţinerea realegerii lui E. BOC la conducerea PDL.

8. In perioada urmatoare, pe fondul acţiunilor anticoruptie, vor fi “sacrificaţi” unii membri ai PDL, care urmează sa fie deferiţi justiţiei pentru diferite fapte penale.Arestarile pe linia vămilor intra in acest context.

Sunt vizaţi:

- principalii oponenţi ai ideilor lui T. BASESCU si E. UDREA, care sunt cunoscuţi cu fapte ilegale;

- cei care, in ciuda averilor mari acumulate, “au contribuit insuficient la bugetul PDL”;

- cei care au conexiuni de afaceri cu V. BLAGA sau cu alti principali oponenţi ai cuplului T. BASESCU-E. UDREA;

9. La nivelul unor lideri din PDL, se fac comentarii negative privind iniţiativa recalculării pensiilor. Evenimentul este calificat ca o “gafa de proporţii”, cu consecinţe grave pentru PDL, principalul vinovat fiind considerat T. BASESCU. Acesta a dispus masuri de incetare a acestor comentarii, teama principala fiind aceea ca va fi afectata dezvoltarea grupului care ar trebui sa se construiască in jurul lui T. BASESCU si E. UDREA.

II. Actiuni la nivelul altor partide

1. Pentru menţinerea UNPR in sfera de influenta a lui T. BASESCU, s-au dispus masuri de “rezolvare a problemelor penale” cu care sunt cunoscuţi unii membri ai acestui partid.

“Finalizarea” acestor probleme urmează sa se producă efectiv cand PDL isi va asigura menţinerea la putere. Pana la momentul respectiv sunt menţinute condiţiile de şantaj asupra celor in cauza;

2. S-au dispus masuri care sa stopeze revenirea in prim-planul vieţii politice romaneşti a lui A. NASTASE si C. P. TARICEANU. Vor fi lansate inclusiv diversiuni la nivelul celor doua partide;

3. Se vor analiza cu atenţie diferentele de opinie existente la nivelul unor lideri PSD si PNL, cu scopul impiedicarii unei bune evoluţii a USL si chiar spargerea acestor partide;

4. Se vor lansa informaţii cu caracter diversionist la adresa grupurilor ILIESCU-NASTASE, V.PONTA, M.GEOANA, C.ANTONESCU, C.P.TARICEANU, L.ORBAN etc, cu scopul de a crea disensiuni intre grupurile respective, dar mai ales intre conducerile celor doua partide;

5. Se vor iniţia acţiuni de provocare pentru a se putea proba infracţiuni ca: mita, fals si uz de fals, abuz in serviciu etc, fiind vizate firme gestionate sau care au legaturi directe cu lideri ai opoziţiei.

6. Pentru discreditarea pe plan extern a USL se va acţiona pentru informarea instituţiilor europene despre activităţile ilegale comise de către lideri ai uniunii respective.

7. Au fost prevăzute fonduri pentru cointeresarea unor personalităţi ale societăţii civile, sponsorizarea unor ONG-uri etc, in scopul folosirii acestora, in tara si in strainatate, de a “ataca si contracara” acţiunile USL si de a compromite liderii acestei uniuni;

8. Principalele iniţiative ale lui V. PONTA si C. ANTONESCU vor fi puse in “directa conexiune” cu preocupările lui I. ILIESCU, A. NASTASE, V. HREBENCIUC si alti grei din PSD. Se va urmări acreditarea ideii ca aceştia impreuna cu C.P.TARICEANU “vor pune mana pe USL” iar PNL va fi “inghitit” de PSD;

9. Vor fi exploatate unele frustrări ale lui M. GEOANA cu scopul de a-i tempera criticile la adresa lui T. BASESCU si de a-l folosi impotriva lui V. PONTA,  A. NASTASE, I. ILIESCU si altii. Se va apela inclusiv la şantaj pentru a-l determina sa aiba o poziţie” cat mai favorabila PDL”.

10. Se vor lansa informaţii cu caracter diversionist si se va acţiona pe linia DNA pentru compromiterea unor primari PSD si PNL cu scopul final de a “sufoca” principalele centre de putere politica din tara ale celor doua partide. Argesul a fost doar un test;

11. Vor fi selectaţi patronii unor firme care au conexiuni cu liderii USL, vor fi ascultaţi prin mijloace tehnice cu scopul de a se ajunge la posibile fapte ilegale comise impreuna cu V. PONTA, C. ANTONESCU si persoane din anturajul lor;

12. Prin declanşarea campaniei de arestări la nivelul vămilor din România, T.BASESCU urmăreşte mai multe obiective si anume:

- sa-si creeze o imagine pozitiva de iniţiator si luptător impotriva corupţiei;

- sa scoată “la suprafata” vinovati care au conexiune cu oponenţii sai si ai ELENEI UDREA. Sunt vizaţi in mod direct V. BLAGA si apropiaţii sai, pentru a fi determinat la nevoie (V. BLAGA) sa renunţe la candidatura pentru preşedinţia PDL;

- sa se identifice martori si alte probe pentru “compromiterea” lui C.P.TARICEANU si a lui A. NASTASE cu scopul stopării revenirii lor in prim-planul vieţii politice romaneşti;

- sa obtina date cu caracter compromiţător despre alti lideri USL.

III. Actiuni la nivelul electoratului

1 . Organizarea de sondaje, acţiuni de propaganda etc. care sa evidenţieze “creşterea” in procente a PDL la cote care de fapt sa fie atinse prin furt electoral. Este mai mult decât edificatoare maniera in care A.VIDEANU a precizat recent “creşterea constanta” in sondaje a PDL. Aceste”previziuni” fixeaza, de fapt, cotele care vor fi atinse prin acţiunile de furt;

2. Strategia dupa care se va acţiona pe linia celor prezentate mai sus conţine intre altele următoarele:

- proiectarea in mentalul populaţiei a creşterii constante in sondaje a PDL pana la un nivel “sensibil apropiat” de cel al opoziţiei;

- pe măsura ce se desfăşoară procesul electoral, populaţia va fi “ţinuta la curent” cu existenta unei “diferente minime” intre PDL si USL in favoarea opoziţiei;

- pana la momentul incetarii votării, aceasta diferenţa va scadea, iar prin tehnica de fraudare, in final PDL “va devansa” USL cu un număr mic de voturi pentru a da credibilitate falsului proces;

3. Elementul de noutate al acestor preocupări il constituie modificarea legislaţiei privind organizarea alegerilor, cu accent pe votul prin corespondenta. Introducerea acestui sistem are in vedere doua aspecte:

- furtul de voturi din afara României ca intenţie de principiu;

- asigurarea mecanismului cu care spre finalul procesului de votare se va “ajusta” acea mica diferenţa, respectiv trecerea ei in favoarea PDL.

4. Prin promovări in plan politic, oferirea de funcţii la nivelul unor instituţii de stat si chiar şantaj, vor fi create noi centre de influenta la nivelul unor firme, companii etc. care sa promoveze metodele si formele practicate de PDL pentru atragere de electorat.

5. Declanşarea masurilor de racolare a unor primari si consilieri ai opoziţiei de la sate pentru a accepta atragerea votanţilor si falsificarea unor documente in favoarea PDL. Acest truc presupune:

- o intelegere care sa arate o prezenta mult mai mare la vot decât cea reala;

- impartirea falsa pe partide a numărului participanţilor la vot cu un avantaj cert pentru PDL.

- “logica” acestor falsuri in comun are la baza ideea de”a da bine la nivelul conducerilor partidelor respective”;

- intrarea, pe baza interesului material in aceste mecanisme, presupune o compromitere din care cei atraşi sa nu mai poată iesi;

- falsificarea documentelor de identitate a unor persoane pentru a vota in mai multe localităţi;

- folosirea numelor unor persoane plecate din tara, a persoanelor cu handicap, bătrâni sau bolnavi care nu se pot deplasa si trecerea lor in contul PDL;

- identificarea studenţilor plecaţi din cămine cu scopul consemnării lor ca votanţi in favoarea PDL, in principal prin falsificarea sau înlocuirea unor procese verbale;

6. Rezolvarea unor probleme de infrastructura, sănătate, dosare penale etc. in localităţile rurale, cu condiţia ca populaţia sa accepte votarea in favoarea PDL. Mecanismul a funcţionat cu succes la alegerile anterioare, cu interesul si acceptul primarilor si consilierilor corupţi din opoziţie.

7. Actiuni de descurajare pentru neparticiparea la vot a electoratului opoziţiei cu mobilizarea totala a militantilor PDL.

8. Angrenarea unităţilor de jandarmi pentru inlocuirea documentelor si a sacilor cu voturi inainte de a se ajunge la locul centralizării.

9. Constituirea unor noi partide, satelit, care se vor inscrie in cursa electorala. Scopul este acela de dispersare a electoratului si in final, sprijinirea PDL.

10. Ca element de psihologie sociala, T. BASESCU insista pe continuarea masurilor de austeritate si chiar aducerea majorităţii populaţiei in pragul foametei, sub legendele crizei economice, urmând ca in pragul alegerilor locale sa se procedeze la “relaxarea” acestei situaţii si chiar la pomeni electorale.

Aceasta diversiune are in vedere:

- crearea unei stări de disperare a populaţiei;

- proiectarea ideii ca masurile austere au fost de stricta necesitate, cu avantaje pe termen lung in favoarea populaţiei sărace;

- scoaterea la iveala a unor rezultate bune ale masurilor luate cu consecinţe in creşteri salariale, condiţii de munca, ajutoare etc. in pragul alegerilor.

- “iniţiatorul si susţinătorul” acestor masuri de “salvare a romanilor” va fi T. BASESCU.

11. Principala preocupare a lui T. BASESCU, in contextul acestor acţiuni, este asigurarea organizării alegerilor de către actuala putere dar mai ales de a se salva de la o eventuala suspendare si scoaterea sa in afara vieţii politice.

*

*           *

Atacul ANI asupra liderilor sindicali are ca scop deturnarea atentiei de la responsabilitatea PDL privind coruptia din vami si “fragezirea” liderilor sindicali in perspectiva unor miscari sindicale si a modificarii Codului Muncii.

Vom vedea, impreuna daca aceste scenarii vor fi puse in aplicare…”

Abator

Etichete

basescu isi ucide partidul, cazatura, Romania e un imens abator

Tablou de iarnă

George Bacovia

Ninge grozav pe câmp la abator
Şi sânge cald se scurge pe canal;
Plină-i zăpada de sânge animal -
Şi ninge mereu pe-un trist patinor...

E albul aprins de sânge-nchegat,
Şi corbii se plimbă prin sânge... şi sug;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug, -
Pe câmp la abator s-a înnoptat.

Ninge mereu în zarea-nnoptată...
Şi-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
- Iubito, sunt eu la uşa îngheţată.

Din volumul „Plumb”, 1916



Coincidenţe stranii

Etichete

Alianta Social Liberala, Emil Hurezeanu, FMI, Ion Iliescu, PSD, Realitatea tv, Romania politica, Traian Basescu, Uricani, USL A

Imagine de la basescul

Suntem în Oranjgutania, anul de graţie 2011, în luna lui Făurar. Se prefigurează dezgheţul şi trăitorii de pe aceste meleaguri, istoviţi de foamea şi frigul la care i-a supus natura  şi guvernul senilboc, nici nu îndrăznesc să mai spere.

Nu ştiu cum se face dar FMI-ul are un efect  halucinant asupra României, în istoria noastră recentă. La această vizită, discuţiile au vizat închiderea unor exploatări miniere, privatizarea CFR-ului, “eficientizarea” (id este fragmentarea şi privatizarea) regiilor de stat. Nici bine n-am apucat să citim discursurile liderilor Uniunii Social Liberale (USL-A)  – pentru că televiziunilor li s-a părut mult prea futil să ni le transmită – că ne-am trezit invadaţi de teroare, sânge, lignit şi noroi, din cap până-n picioare. USL s-a topit în zare şi tot weekendul ne-am delectat cu reproducerea, multiplicarea, amplificarea durerii unor oameni care poate ar fi vrut să-şi plângă morţii fără reflectoare. Cineva “a uitat” piciorul pe cablul de oxigen care aerează galeriile minei Uricani, se pare. Explozia aceasta a rezolvat multe. A îndepărtat televiziunile de dezbaterea – şi fixarea în mentalul colectiv – a acestui nou proiect politic, în stare să ne insufle un minim optimism. A acoperit solicitările reprezentanţilor FMI – nici nu ştim dacă sunt reale – şi i-a dat posibilitatea domnului preşedinte Băsescu să încheie seara de duminică în triumf, povestindu-ne cum că nu mai avem nevoie de bani de la FMI (Adevărul este că FMI-ul nu ne mai acordă această tranşă nu pentru că n-ar vrea Băsescu ci pentru că FMI-ul nu mai dă doi bani nici pe Băsescu, nici pe guvernarea lor şi aşteaptă o schimbare pentru a avea cu cine sta de vorbă serios).

Noroc cu “România politică” de la Realitatea, de aseară. A fost di granda. Ne-a venit inima la loc. Totuşi, România nu e condamnată la moarte. Totuşi, ne-au condus oameni luminaţi, nu doar arătări de grotă. Totuşi. Ştiu că o să-mi atrag antipatia unora dintre zombalăii oranj, dar privindu-l şi ascultându-l pe Ion Iliescu (asta după ce ne-am îngreţoşat, la orele 18, cu agramatismele şi fracturile de logică ale actualului preşedinte, cu înveninările şi ameninţările lui de doi bani) am simţit că respirăm într-un univers posibil. Aşa cum, după ce ai  stat 6 ore în mină, în întunericul şi frigul întretăiate doar de lumina lămpaşelor, când te ridică scripeţii “coliviei” şi zăreşti prima geană de lumină şi aerul devine mai proaspăt şi mai bogat, parcă şi inima ta se bucură fericită. Un sentiment absolut sublim că există viaţă şi după moarte.

 Poporul român a ajuns într-un hal fără de hal. De 5 ani încoace, nu e zi să nu fim hărţuiţi, intimidaţi, jefuiţi, batjocoriţi şi asmuţiţi unii împotriva altora. De parcă de aceea n-am avea noi o economie funcţională. Pentru că unii s-au îmbogăţit din pensiile fabuloase pe care le iau de la ăi’ săraci. De aceea nu avem agricultură performantă, europeană: pentru că sistemul privat, pipernicit şi schilav, îl ţine-n spinare pe bugetarul cel gras. De aceea nu reuşim să construim niciun kilometru de autostradă: pentru că politicienii corupţi, toţi aflaţi în Opoziţie, jefuiesc ţara. Întreb şi eu: Cine are la îndemână şi la discreţie bugetul României, din 2004, de la alegeri, încoace? Cine conduce tot ce mişcă-n ţara asta? Cine guvernează prin ordonanţe de urgenţă şi prin hotărâri de guvern? Cine are majoritatea parlamentară şi şi-a votat ce legi i-a trebuit, când i-a trebuit, postulând că, dacă în sală e doar un “membru al Puterii, se presupune că e toată”? Cine conduce toate instituţiile din România? Opoziţia, cumva?

Dirijând banii doar spre puşculiţele personale şi spre conturile personale şi spre firmele de partid, dacă nu eşti în stare de nimic, nu ai nicio viziune despre ce reprezintă ţara aceasta şi ce viitor poate avea, după ce ai jefuit tot, ai spoliat cetăţenii şi ai distrus tot, tu strigi că nu eşti lăsat să munceşti! Minunată manipulare! Vârstnicii sunt vinovaţi că tinerii nu au locuri de muncă – deşi vârstnicii nu mai lucrează nicăieri, îngrădindu-li-se un drept constituţional -, medicii sunt vinovaţi că nu există bază materială şi medicamente în spitale, profesorii sunt vinovaţi că legea educaţiei e o glogozenie înfricoşătoare, PSD-ul e vinovat că nu avem turism şi tot aşa! În esenţă, noi, cetăţenii României, îi deranjăm pe cei care guvernează cu simpla noastră existenţă. Ei ar vrea ca noi să murim, să ne sinucidem, să face ceva să nu mai existăm! Să nu le dăm lor bătăi de cap cu nevoile noastre! Aici a venit şi îndemnul părintesc al preşedintelui: Dacă nu ne place ţara lor, putem să ne ducem dracului!

Oare nu-i mai simplu să plece dumnealor?

Floarea

Sursa foto

Suntem din aceiaşi tulpină
Eu – frunză, tu – floare.
Una pe alta ne ţinem,
Verdele trece-n mireasmă,
Nu-i niciun nor.
Soarele-şi întinde oasele
grăbit să iasă pe culme
Cu gândul să te poată vedea.
Am putea să ne stingem unul în altul;
Am fi putut.

Mai demult, am avut un cocor
Ce venea să bea apă la noi în grădină.
Stând nemişcat într-un singur picior
Ne vorbea despre nori şi pădure,
Despre meri, case, lanuri de grâu şi zăpezi.
Îl ascultam amândoi cu luare-aminte
Tu – floare, eu – frunză,
O singură respirare fierbinte.
Primăvara trecută n-a mai venit.
Am tăcut, încruntaţi, toată vara.

Nici soarelui nu i-am răspuns
Toată seara, s-a dus îmbufnat la culcare..
Într-o zi, mi s-a părut că te văd lăcrimând,
M-am prefăcut preocupată de-o piatră vecină;
Peste grădină pluteau funigei
Luminaţi de dungi de lumină.

Un greier stingher
Apărut nu se ştie de unde
A izbit cu arcuşul în coarde
Dureros şi prelung.

Învelit în amurg,
Întreg universul asculta fermecat.
Ţi-am zărit lumina tremurătoare
difuzându-se-n noapte.
Suntem o frunză şi-o floare.
E minunat.

Băsescu vrea să-l aresteze pe Ion Iliescu?

Etichete

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, arestari anuntate la Strasbourg, Asemblee parlementaire du Conseil de l'Europe, Basescu anunta arestari in februarie, Codul Penal, Constantin Nicolescu, interviu Monica Macovei, Ion Iliescu, Monica Macovei, PSD Arges, Romania libera, Traian Basescu

“Experimentul România” este pe cale să se înfăptuiască. Pus în operă de un derbedeu fără nimic sfânt, un golan fără scrupule, fără mamă şi fără tată, derbedeu care dirijează o armată de impostori în ale legii şi moralei, puşi pe rapt şi distrugere. Suntem săraci, dezbinaţi, epuizaţi, încărcaţi de ură şi clătinaţi de nesiguranţă. Trăim pe nisipurile mişcătoare ale zilei, nu ştim ce va fi mâine şi suntem siguri că nimic bun nu se poate întâmpla. Ne-am convins în aceşti 7 ani de hărţuire şi spoliere, de umilire şi distrugere că nimic bun nu ne aşteaptă. În fiecare zi ne este spulberat un drept fundamental. Dreptul la viaţă. Într-un regim de exterminare sistematică şi programată ce reprezintă dreptul la viaţă? Dreptul la muncă. Dreptul la muncă într-un regim neosclavagist? Să fim serioşi. Dreptul la educaţie? Cu Funebriu ministru? Haida, de!

Nu avem drepturi cetăţeneşti şi cred că nici drepturi naturale nu mai avem. Suntem la latitudinea şi hachiţele acestei armate portocalii condusă de un individ care urăşte poporul român şi România sau are ordine clare să decimeze poporul şi să transforme România în teren viran şi s-o scoată la mezat când va deveni insolvabilă.

Pentru înfăptuirea acestui plan s-au învălmăşit mai întâi valorile. Intelectualii – atâţia câţi or fi fost – au fost ademeniţi cu câteva mărgele colorate şi apoi compromişi. Peste tot, în toate sistemele, valorile au fost înlocuite cu lipitori de afişe şi cărători de servietă – evident uşor de manipulat şi de controlat -, corupţi, şantajabili  şi docili.  Astfel, s-au creat pârghiile şi mijloacele pentru a pune în operă orice măsură, oricât de aberantă.

Apoi s-a trecut în forţă la distrugerea reperelor. În ce crede poporul român? În Biserică şi în Armată, în primul rând. S-a trecut la compromiterea reprezentanţilor bisericii (şi încă mai urmează) şi în demonetizarea şi vânzolirea Armatei prin trucul recalculării pensiilor militare – din care nu se economiseşte nimic.

Arestarea preventivă a unui lider local PSD, arestare anunţată cu anticipaţie de către Traian Băsescu la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg este prima za a unui lanţ cu care-şi vânează Băsescu oponenţii politici sau chiar acoliţii care-l deranjează sau îi nesocotesc ordinele.

O idee năstruşnică i-a surâs în întunericul umed în care-şi petrece ceasurile de reverie. Şi, pentru punerea în operă a acestei idei (obsesive, dealtfel, pentru că e constant doar în ură) a apelat la unealta lui predilectă. Unealta s-a şi executat. Ea se numeşte Monica Macovei şi, în 31 ianuarie, acordă un interviu “regizat” ziarului România liberă (ce ironie!), interviu în care insistă asupra modificării Codului Penal (asumat de către guvern şi aflat la latitudinea acestuia) în sensul că termenul de prescriere pentru unele fapte penale ar trebui abolit. Interviul este “întărit” mai apoi printr-o dezbatere. În sprijinul acestei ipoteze de lucru, prin media a fost vânturat cazul unui nefericit care a fost incriminat şi condamnat pentru o faptă pe care n-a comis-o iar adevăratul făptuitor a beneficiat de avantajul prescrierii faptei. Ca să mistificăm şi să ne justificăm ticăloşia şi interesul, folosim un exemplu înduioşător, nu-i aşa?

Adevărata “ţintă” a acestui demers pare, însă, alta. La întâlnirea perfect constituţională a prezidentelui cu partidul drag inimii lui – dacă l-am putea bănui că are una – le-a ordonat să o sprijine pe unealta Monica în demersurile ei.

Să trăim bine şi să vedem dacă au curajul. Habar n-au pe ce butoi cu pulbere stau, cât de nemulţumiţi sunt aparent docilii oameni.  Şi că le lipseşte doar scânteia pentru a exploda şi a-i sfârteca pe toţi aceşti netrebnici care sunt de acord să-şi alăture vieţile (şi să le rişte) cu acest scelerat care e pus doar pe crimă jaf şi trădare. Înaltă trădare.

Suntem aproape toţi la limita răbdării, la limita limitelor. Mai avem puţin până când nu vom mai avea nimic de pierdut. Iar cei care nu mai au nimic de pierdut sunt de neoprit. Fără frică! Fără milă! Cine nu ştie cum arată o mulţime dezlănţuită, sau cine a uitat cum arată o mulţime dezlănţuită şi ostilă să continue inconştient că susţinerea acestor criminali care, după ce ne-au devalizat ţara, după ce au pus mâna prin rapt şi şmecherie pe bogăţiile ei, ne sfidează cu legile lor şi vor să ne ucidă bunicii, vor să ne extermine părinţii, vor să facă experimente cu copiii noştri şi să vândă ce-a mai rămas din pământurile noastre! Există în ţara aceasta a noastră, încă mai există, destui oameni care cred în valorile perene ale lumii: Normalitate, Înţelepciune, Bunătate. Care cred şi sunt capabili să renască România. Chiar aşa cum se află ea acum, în cenuşă. Pe aceia umblă să-i vâneze şi să-i ucidă acest scelerat cu mâinile scăldate în sângele atâtor nevinovaţi, morţi la netimp din pricina regimului lui de exterminare instaurat în România.

Să nu cutezaţi, mişeilor! Să nu cutezi, mişelule!

Bibliografie: Gheorghe Constantin, Victor Ciutacu, Dan Andronic, Dan Voiculescu, Moshe si Mordechai,  Adrian Năstase, România liberă,
Mediafax, Agerpres, Realitatea tv, Adevărul, Jurnalul naţional, BBC, CNN, Euronews, A.P.C.E..

Contra-pinguri şi reverenţe pentru: Teo Negură, George Şerban,  Gabriela Elena, Năbădăiosul, Cristian Dima, Nea Costache, Gabitzu, Mirela Pete,  Caius, Link-Ping, Noaptebunăcopii, Zinnaida, Ioan Usca,  Mircea Suman, Alegerea Sophiei, Gabriellajoy, Anamaria Deleanu,  Mihaela Man, G1b2i3, Supravieţuitor,  Răzvan Rider,  Rebusache, Răzvanrc, Dumitru Agachi, Gând licitat, Ioan Sorin Usca, Andi Bob, World of Solitaire, Domnul Nimeni,  Simion Cristian, Alexandru Marin, Ana Vero, Cosmin Ştefănescu, Munteanul, Ştiruţe, Mihai Likar, Michaelas’blog, Motanul filozof, Octavia Sandu, Simona Ionescu, Theodora0303, Cella, Elisa – Grădina mea de vis, Taclale cu Paul, Cammely, Flagellus, Bogdan Onin.