În mod natural, un partid care defilează sub steagul ideologiei de stânga – respectiv, la noi, Partidul Social Democrat – ar trebui să fie constituit din oameni cinstiţi, oneşti, buni profesionişti. Sigur, viziunea mea e una idealistă.
Mă întreb de ce n-a reuşit PSD-ul (prins cu agrafă de birou în alianţă cu PNL-ul) să capitalizeze imensa nemulţumire a poporului român stârnită de măgăriile, malversaţiunile, ticăloşiile şi raptul practicate de gaşca lui Băsescu. Am căutat şi am găsit tot felul de răspunsuri: Nu are un vector de opinie credibil. Nu reuşeşte să emită un mesaj simplu alcătuit din 3 idei. Există disponibilitate internă pentru un blat cu Băsescu care să faciliteze intrarea la guvernare. Nici ei nu cred în mesajul socialist. N-au viziune de ansamblu. Vor doar să rămână în cercul lor izolat, în preajma puterii. Niciun răspuns nu subîntinde pe de-a-ntregul marea distanţă dintre Partidul Social Democrat şi cetăţean, imensa prăpastie peste care nu se poate arunca nicio punte.
Răspunsul a venit ieri, m-a izbit în faţă, mi-a deschis mintea.
Mereu politicienii noştri au subestimat alegătorii. Există chiar o teorie conform căreia de-aia nici nu mişcă Opoziţia niciun deget, ca să ne intre bine-n cap că aşa am votat, aşa avem. Să ne spălăm pe cap cu Băsescu şi să ne jupoaie şi de vii, că noi l-am ales. Ei vor veni la urmă şi vor reanima cei câţiva supravieţuitori cărora le vor smulge votul. La cei care nu l-au votat pe Băsescu nu se gândeşte aproape nimeni. Sau, în fine, şi la cei care l-au votat din prostie sau din neştiinţă, sau pentru că PSD-ul n-a executat paşii campaniei electorale corect. Periat mundi, fiat politica!
PSD-ul a greşit sistematic de la alegerea păcăliciului de Mircea Geoană în funcţia de preşedinte, până astăzi. S-a întors cu spatele la “poporul PSD” şi şi-a făcut mendrele în voie. A intrat la guvernare, a parafat Acordul cu FMI, s-a stropit cu oranjadă căcănie din cap până-n picioare. În tot acest timp, noua trupă de îmbogăţiţi social-democraţi şi-a văzut de afaceri în conclavurile lor exclusiviste, fluturându-ne în campanii, pe la nas, promisiuni şi minciuni scrise de aghiotanţi. Critică de formă, la televizor – pentru publicul înfometat şi umilit - măsurile guvernului, dar în culise se bat pe burtă şi râd gâlgâit, mai aranjând o afacere, mai rezolvând un lobby.
Românii, contrar opiniei generale a politicienilor noştri, nu sunt nici proşti, nici imbecili, nici inerţi. Şi demonstraţia a venit ieri, când 1000 sau 2000 sau 3000 de cetăţeni au ieşit la un miting de susţinere pentru un om care şi-a urmărit proiectul până-n pânzele albe. Pânze pe care le-a rupt Băsescu, scriindu-şi ultima filă a jurnalului lui de preşedinte jucător, machitor, gâlcevitor şi – vorba lui Cristian Tudor Popescu – mare masturbator. Românii n-au ieşit şi nu vor ieşi în stradă pentru vreun îmbuibat din garda nouă a PSD-ului. Cu instinctul sigur al omului simplu, au intuit demult că politicienii noştri nu cred în nimic, cu atât mai puţin în socialism şi vorbesc doar cuvinte.
Un partid de stânga trebuie să fie condus de oameni credibili, cu venituri cinstite care pot fi justificate până la ultima centimă, care cred în valorile stângii şi acţionează în virtutea acestora. Capitaliştii veroşi şi stridenţi care-şi plimbă fizicurile prin faţa televizoarelor noastre, agăţându-şi, în ultima clipă, înainte să coboare din maşină, insigna cu trei trandafiri la reverul hainei de 1500 de euro, cu unica dorinţă de a mai smulge vreun vot prin vreo minciună nu sunt în niciun caz reprezentanţii social-democraţiei ci doar nişte actori într-o piesă de teatru absurd.
Fenomenul Raed Arafat ar trebui să le dea de gândit.
Ha, Ha, Ha Cu Morcovu’ Cat Paru’ Chiombu’ Isi Retrage Legea Ca Magaru’ Barbatia!
In sfarsit a inteles dobitocu’ ce era pe cale sa faca, adicatelea ceea ce nu a reusit nici Opozitia si nici Sindicatele: sa-si dea singur foc la valiza, exact ca Ceausescu in decembrie ’89, cand a convocat un miting in care mai dadea boborenilor lipsiti de toate celea una suta lei la salariu. “Animalul politic” cand a vazut ce dandana a facut in imbecilitatea si preasuficienta lui dictatoriala si-a retras proiectul de lege (care numai constitutional nu era din punct de vedere al initiativei legislative), in speranta sa-i trimita acasa pe bucurestenii care se afla deja in mars spre Piata Universitatii.
Uite cine ne conduce, stimati compatrioti, uite pe cine au votat manelistii, uite cine a furat ultimile alegeri prezidentiale si cine se pregateste sa le fure si mai abitir pe cele locale si pe cele parlamentare de anul acesta.
Omu’, care cu un morcov in dos ce i-a indreptat coloana vertebrala mai ceva decat operatia de la Viena, vine si dupa tot halimaiul in care a incercat fara succes sa discrediteze o personalitate veritabila a vietii publice romanesti si sa impuna totodata o lege stramba de care sa beneficieze gasca sa de golani penali, de frica maselor iesite pentru dreptate in strada isi retrage proiectul.
Omu’ care acum doua zile ne anunta cu emfaza ca el este cel chemat sa reformeze statul roman, cu sau fara voia cetatenilor sai, la prima adunare a mai mult de o mie de romani da inapoi si capituleaza mai ceva decat von Paulus la Stalingrad, dupa ce pentru o saptamana, in stilu-i caracteristic, a bulversat pana la saturatie societatea romaneasca cu samavolniciile si ifosele lui de mare dictator.
Asta-i Basescu, frati romani, si daca pana acum s-ar fi gasit cine sa-i raspunda cu aceeasi moneda, astazi nu am fi fost in situatia dezastruoasa in care ne aflam.
Dar niciodata nu-i tarziu!
In orice caz pe langa concluzia ca este suficient sa faci bau cu mai mult de o mie de romani in fata la Cotroceni pentru ca lasul s-o ia la sanatoasa, se mai impune o concluzie.
Si anume ca in spatele proiectului sau de lege stateau interese materiale extraordinare ale gastii sale de mafioti, care vazand ca nu le iese pasienta au dat-o dracului de lege si de reforma si nu au mai lasat-o in dezbatere publica cum ar fi fost normal pentru ca legea sa iasa cum trebuie.
Daca Opozitia ar invata din aceasta experienta si ar mobiliza masele, de frica acestora, sunt convins ca s-ar duce dracului si proiectul cu comasarea alegerilor si ne-am duce la vot in conditii democratice.
Bateti, fratilor, fierul cat este cald, avem de-a face c-o gaina lasa nu cu un om de stat responsabil si cu colana vertebrala.
Pe el, ca se poate!
A “retras proiectul de lege din dezbaterea publica”, n-a zis nimic altceva. Vom avea iarasi placerea sa-l vedem pe Boculica cu cravata violet prezentandu-se la asumarea raspunderii in curte la Roberta. Daca e sinucigas, si este, asa va proceda. Ma intreb, Boculet asta n-are creier sau are vreun cip pe care-l dirijeaza Chiormaliul cu telecomanda? Si ungurimea e chiar asa imbecila? De deputatimea si senatorimea noastra nu mai vorbesc ca n-are sens. Si-au dovedit valoarea.
Pingback: poem în ambalaj de seară | absolut obişnuit
“Românii n-au ieşit şi nu vor ieşi în stradă pentru vreun îmbuibat din garda nouă a PSD-ului. Cu instinctul sigur al omului simplu, au intuit demult că politicienii noştri nu cred în nimic, cu atât mai puţin în socialism şi vorbesc doar cuvinte.”
Ar mai fi fost motive de “ieşeală”, da’ ai dreptate: nu pentru vreun politician!
Ehehe, ia uite cum ai ajuns la vorba mea : lideru’ și programu’…
Era si firesc ca ajung la vorba ta.
Daca ar “scoate” un lider, l-ar aresta Basescu imediat. I-ar inventa ceva.
Azi-noapte, jandarmii au facut o demonstratie de forta menita sa ne intimideze. Ca nu avem nicio sansa. Numai ca au masat jandarmi din alte judete si acolo au ramas descoperiti. Masurile lor au deja fisuri.
Pingback: Scanteia s-a aprins. Nu o lasam sa se mai stinga pana nu arde raul! « Un blog cu atitudine
Pingback: 3 – Tivoli « O lume in imagini
Pingback: Black Rose « schtiel
Pingback: Bucurestii anilor '50 - '60 Povesti de Bucuresti 15