Am promis Cuiva ghiocei de “Zoro” … Iată-i!
Şi am văzut munţii înzăpeziţi, în văpaie… Ţarcu şi Muntele Mic.
Cuvintele sunt de prisos, nu-i aşa?
Mai bine citim: Colecţionara de coşmaruri, Sunt un strigăt de iubire, Seri de board games şi politică, Barcelona. Casa Battlo; Poveste parfumată de primăvară, Parfum de primăvară, şI ca semn că te iubesc, Fashion, Nod 33, Ştiu, ştiu, ştiu cum e cu ouăle, Nu ştiu ce fel de animal nocturn, Viaţa în imagini, Aş vrea.
Congratulations, Vladimir Putin! Parcă e mai mult echilibru şi optimism pe planeta albastră… “Nu e vântul care scutură poiata/ Şi nici norul./ Face-o prescură Curata/ Ca să-şi bucure Feciorul” – superbe versuri şi cu tâlc.
Şi eu, când n-am chef de scris, afirm că “cuvintele sunt de prisos”…
Ba am chef de scris.
Dar am promis ghiocei.
Frumoși ghiocei. Și eu am obiceiul de a poza flori, pentru că îmi plac foarte mult florile. Iată un exemplu aici: Flori 2009.
ce masiv e cuprins în ultima imagine?
Munţii Ţarcu şi Muntele Mic.
Cât de dragi îmi sunt ghioceii, acolo, unde au răsărit ei, nu uciși și legați cu ață…
Ultima fotografie e … uimitoare ! De la ce distanță s-au văzut crestele înzăpezite ?
O primăvară frumoasă și sănătate, Gabriela !
Cred că sunt vreo 40 de kilometri până la Ţarcu. E negrăit de frumos. De aici mi s-a “tras” dragostea pentru acest ţinut dăruit de Dumnezeu. La poalele Muntelui Mic, la Zerveşti, e o poiană. Se numeşte Poiana Narciselor. În sfârşitul lui aprilie se umple de lanuri de narcise. Mai demult se ţinea o sărbătoare, dar acum ne-a lovit austeritatea şi nu sunt bani. Era fabulos. Nu ştiai ce-i mai frumos, costumele populare sau narcisele.
Ghioceii au o mireasmă primăvara asta!…
Pingback: “Spune întotdeauna ce simți și fă ceea ce gândești”.Gabriel García Márquez « my heart to your heart
Ghiocei am vazut azi pentru prima data in acest an, doar intrun singur loc erau.Credeam ca nu vor aparea in aceasta primavara>
Multumim pentru poze.
hey. e fain la tine aici. te pun in blogroll:) salve!
Şi la tine-i fain!
Şi reciproca e valabilă.
zi faina:)