Etichete

, , , , , , , ,

drapelul

De vreo trei luni încoace, de când am început în mod serios să mă îngrozesc la ideea că avem un preşedinte iresponsabil (iresponsabil, în sens clinic, nu etic), lucrurile au luat-o-n cascadă. Aflu că Preşedinţia României e o sinecură, un fel de Societate cu Răspundere Limitată de unde pleci la chiolhanuri, din balconul căreia scuipi la şmecherie fix în Lacul Rusesc iar după a cincea (sau a noua?) sticlă de Chivas  stelele îţi par nişte licurici de sex masculin, dintre care se distinge cel cu mai multe stele pe steag, deci cu funcţia şi gradul mai mare.

România a devenit din nou enclava de dinainte de revoluţie. Cu graniţele deschise, graniţe prin care se scurge zilnic energia vitală a economiei noastre, plecând să-şi vândă forţa de muncă pentru o pâine.  Întreg angrenajul prin care este administrat statul român este fie blocat, fie redundant, fie isteric. Nu mai guvernează legile ci bunul plac şi hachiţele unui nebun. Bunăoară, la mai multe instituţii de stat, datorită megalomaniei paranoide a prezidentelui, funcţionează fie un prefect, fie un subprefect, fie un director numit legal, şi câte unul numit politic de către guvernul interimar şi demis, Boc – PD-L. Nimeni nu mai ascultă de nimeni. Pe acest vid decizional, se ivesc şefuţii obscuri din subteranele birourilor anoste. Nici în visele lor cele mai fastuoase n-au visat să controleze atâţia subordonaţi, printr-un arbitrariu al jocului politic ce a distrus sau a înlăturat preofesionalismul, ordinea, regulile. Acum jucăm după regula: „nicio regulă!”

Da, nu regăsim între candidaţii la Preşedinţia României pe unul care să ne exprime în totalitate. Da, unul nu are partid, altul are partidul prea mare, altul are prea mult bun-simţ. Dar, dacă vom continua să gândim aşa, o să ne trezim cu acest nebun permanentizat la timona acestei corăbii rătăcite-n furtuna crizei economice. Pentru că nu va pregeta să modifice Constituţia şi toate regulile şi să-şi facă regulile lui. Deocamdată avem câte un ins din fostele Servicii infiltrat în fiecare instituţie, în fiecare redacţie.  Fără să blamăm in corpore serviciile, pentru că e greu de presupus că ele ar funcţiona autist. Deocamdată doar ni se „survolează” conturile de email, ni se monitorizază blogurile, suntem doar „sub supraveghere”. Nu mai vorbesc de telefoane, mobile şi fixe, ele sunt ascultate într-o veselie. De cele mai multe ori trebuie să vorbim „codat”. Există o ameninţare, dar e încă voalată.  Deocamdată, supravegherea nu este agresivă. Ea este. Se insinuează iar în mintea noastră teama pe care o credeam uitată, frica, teroarea, alungate în decembrie 1989. Am cunoscut bine acea frică. Am crezut că vom intra pe drumul firesc al democraţiei. Am crezut că sistemul va deveni unul corect. Am sperat că România, conservându-şi bogăţiile şi sporindu-şi inteligenţa, va deveni repede una dintre naţiunile respectate şi admirate, aşa cum ar fi meritat. Însă, conspiraţiei externe fireşti, naturale, –   pentru că dominaţia militară a marilor puteri s-a metamorfozat în dominaţie economică – i-au venit în întâmpinare, cu căciula-n mâini şi cu botul pregătit să lingă mâna sau papucul, „ai noştrii ca brazii”. Cu brazi cu tot. Dorinţei de putere i s-a adăugat perspectiva îmbogăţirii rapide.

România este astăzi într-o situaţie dezastruoasă. Aceşti ultimi patru ani, a funcţionat pe datorie. Şi împrumurile sunt pe sponci. Am împrumutat bani pentru a pompa în băncile străine cu sucursale la noi. Şi, aflăm din gura mandebilului, ca să plătim salarii şi pensii. Dar unde sunt banii noştri din buget? Unde sunt? Ce s-a întâmplat cu ei pentru că investiţii nu s-au făcut, nu se vede nimic.

Soluţia este să ieşim la vot.

Câte buletine de vot vor putea tipări în plus? 9 milioane de buletine? Mă îndoiesc. Partidele şi organizaţiile societăţii civile trebuie să supravegheze fiecare secţie de votare. Încă mai există şansa de a salva democraţia. Nu ştiu dacă realizaţi, dar, cu adevărat democraţia în România este în mare pericol.

Băsescu ne instigă: „Din 471 vor rămâne 300! De ce se tem, nu scapă!” Deci asta face preşedintele echidistant şi moderator între puterile Statului? Şi ce-o să se întâmple cu 171? O să-i linşăm?

Acesta este modelul nostru de democraţie la 20 de ani de la Revoluţie?

Anunțuri