Etichete
Zăpada s-a dus.
Vin semnele recunoştinţei copacilor
Pupi orbi ai vieţii triumfătoare.
Răsăritul s-a suit pe deal
Mai devreme şi se uită
Superior în apus.
Iarba se topeşte încâlcită
Ca semnele celţilor,
Ea va muri.
Curând, alte suliţi vor învinge
Cu trupul lor verde
Atracţia.
Aceeaşi forţă a ierbii,
Aceeaşi forţă a omului,
Amândouă năzuiesc spre-al lor trup.
Un bulgăre roşu urmat de-un bulgăre alb
Le veghează venirea.
Iarba poate să urce cât un stat de copil.
Omul iese din om să-şi oprească urcuşul
Poate iarba visează intens şi-n trezie
Omul a văzut într-o clipă
Spicul de iarbă plângând
S-a oprit, fulgerat, din murire.
