Etichete

, , , , ,

Foto: Alex Mazilu

Vicki este genul de muieruşcă veselă, debordând de energie şi umor – motiv pentru care are o suită întreagă de prieteni şi prietene care sunt obişnuiţi să o viziteze la cele mai neaşteptate ore, fiind siguri că nu deranjează.

Nu o dată, Eliodor a bătut la poartă binişor după miezul nopţii ca să-şi povestească proaspăta aventură sau vreo întâlnire de taină – încă entuziast şi aprins – cui altcuiva dacă nu simpaticei Vicki. Vicki îl ascultă cu luare-aminte, deşi are ochii cârpiţi şi, în timp ce-l descoase cu întrebări iscusite, aparent nevinovate, îi pune dinainte o farfurie cu  câteva prăjituri, dispozitivul cu nisip fierbinte în care tronează veşnic un ibric arămiu  – care pare să fie fermecat, atât de bine dezleagă limbile celor care-i beau cafeaua – şi recuzita pentru cafea care, aici, la Vicki, închipuie un adevărat ceremonial. Pe o tăviţă de argint, două ceşti de porţelan chinezesc vechi stând în căucul farfurioarelor-surori, de colecţie, o zaharniţă din timpul aceleiaşi dinastii în care stau, într-un echilibru fragil, cubuleţe cafenii de zahăr cubanez alături de cleştele absolut necesar. Pentru ritualul sacru al cafelei, lângă bijuteriile de porţelan de pe care te privesc galeş şi misterios doi ochi oblicuţi şi negri, tace alb şi o lebădă figurată în pântecul căreia adastă laptele, alături de un set de linguriţe minuscule care par să fie pentru păpuşi.

Eliodor povesteşte, se înflăcărează, Vicki punctează ici-colo, privindu-l stăruitor ca un laser când mânecile sacoului se apropie ameninţător de micile bijuterii de porţelan. E un concert al vorbelor şi privirilor, al secundelor de tăcere cu subînţeles şi al micilor înghiţituri; în acest sanctual al bun-gustului, nimeni nu plescăie şi nu soarbe. Cine a îndrăznit să facă rabat bunelor maniere (din alt veac) s-a trezit ridiculizat de întreaga societate ce-o înconjoară pe Vicki, pus la zid, ţintuit. Ori rebelul s-a conformat regulilor casei, ori nu a mai găsit loc pe terasă decât într-un colţ, la o masă de lemn, unde este servit în ulcele de lut şi într-o farfurie de aramă.

În această dimineaţă, Vicki e la fel de veselă şi năstruşnică precum soarele ce-şi alungeşte genele prin perdeaua brodată, împungând odaia. Trebăluieşte de zor, ascultă cu o ureche radioul ce toarce ştiri anodine. Aranjează, şterge, fredonează, râde unui gând numai de ea ştiut, aşează, schimbă apa din vasul cu flori, vorbindu-le, caută în dulăpiorul cu şerveţele, în cel cu ceşcuţe, în sertarul cu linguriţe, priveşte fiecare pahar în zarea ferestrei, aşează masa. A dat telefoane, a răspuns apelurilor. Asta în timp ce mâinile şi picioarele nu i s-au oprit o clipă.

Prietenii încep să sosească, veseli, gălăgioşi, salutând ceremonios şi aşezându-se la locurile ştiute. Fiecare a strecurat câte o privire pătrunzătoare către Vicki, încercând să desluşească scopul acestei invitaţii neobişnuite. Nimeni nu a descoperit nimic dincolo de zâmbetul şugubăţ al amfitrioanei.

– Vrei să ne anunţi vreun eveniment? Sau vrei să începem vreo campanie pe site-urile de socializare? – sparse gheaţa, cu un aer vag colocvial dar nu lipsit de şiretenie, Lilick.

– Da’, chiar! De mult nu ne-ai mai adunat cu convocatorul! – o susţinu şi Luna pătrată.

– Ar merge şi un coniac vechi lângă Kopi Luwak… – mormăi, asigurându-se că a fost auzit şi înţeles, Vania. Altfel, o să transpir! – mai adăugă, el, ameninţător.

– Am un Louis XIII Black Pearl. Crezi că merge? – miji, Vicki, ochii. Credeam că bei vodcă. E drept, vodca nu prea merge cu cafea.

– E acceptabil, îi replică acesta cu un licărit imperceptibil. Ai o sticlă întreagă, sau… ? …

– Sper că nu aveţi de gând să beţi cu sticla aici! – îi şuieră Octavia – parcă vizualizând-o pe Vicki furioasă şi pe ei toţi bulucindu-se pe poartă.

– Astăzi nu ţinem neapărat la etichetă – rosti Vicki, cu gândul în altă parte – replică care-i făcu pe toţi cei prezenţi să tresară.

– Atunci să nu ne formalizăm! – izbucni, bucuros, Vania. Butoiaşul e în pivniţă? Mă pot duce eu să-l aduc.

– Hai că vin şi eu să te ajut, se ridică Răzvan.

– Deci ne-ai convocat pentru un chef. Şi ce sărbătorim? – se supără Theodora.

– Ieşirea din criză, cum ce sărbătorim? Nu ne-a zis premierul că suntem pe ieşitelea? Începem de azi! – râse Alex.

– Nu ştiu dacă m-am îmbrăcat corespunzător… – murmură Adrian.

– Pentru o beţie straşnică poţi să fii îmbrăcat oricum! Eu am uitat să-mi pun ciorapii… – se auzi un mormăit ce se îndepărta spre pivniţă.

– Eu mă ocup de muzică! Vicki, îmi dai voie? Am staţia şi laptopul în maşină! – se alătură Teo.

– Astăzi e ziua când avem o oră în plus! – anunţă Melami.

– Am un vin de coacăze în portbagaj… – dori să participe la efuziunea generală, Florin.

– Vinul, la urmă! – interveni şi Vicki, râzând.

– Nu ne-ai spus pentru ce ne-ai chemat – reluă nedumerirea tuturor, de data aceasta pe un ton serios, Lilick. Aş mai avea câte ceva de făcut, astăzi, dacă nu vă supăraţi – se adresă ea auditoriului care era deja în dispoziţie de petrecere.

– Pentru asta v-am invitat.

– Pentru ce ne-ai invitat? – rosti corul cel nedumerit.

– Să stabilim ce anume publicăm din stenogramele Vicki – Lilick.

– Ce stenograme? – sări, ars, corul.

– Păi înregistrez tot ce vorbiţi voi când veniţi la mine – rosti, cu inocenţă, Vicki.

– De cât timp? – se interesă Supravieţuitor, căutând să-şi amintească ce ar fi putut spune vreodată, compromiţător.

– Bun, şi la ce folosesc aceste … stenograme? – se interesă, rece, Lilick.

– Nu ştim, dar o să se vorbească o săptămână numai despre asta la televiziuni şi în ziare!

– Na! Şi?Noi nu suntem agenţi de influenţă ai vreunui serviciu, şi nici persoane publice nu suntem! Comportamentul tău e inadmisibil! – se burzului Dumitru.

– E bine să vorbeşti în nume personal! Eu sunt agent al CIA, FBI,  Mossad şi FSB! Şi, dacă mă gândesc mai bine, cred că şi al MI6 – tună Vania, aburcând un butoiaş de vreo 40 de litri, pe scări.

###

Dezvăluirile Wicki – Lilick’s vizează şi următorii bloggeri care vor fi implicaţi în acest imens scandal:

Aurora Georgescu, Club Impact, Michaela, Umograf, Simona Ionescu, Anca Hotineanu, Taclale cu Paul, Daurel, Gând licitat, Consiliul Naţional al Blogosferei, Cella, Gabitzu, Mihaela Man, Cati Lupaşcu, Zâna, Maminineta, Gabriela Elena, Sophie, Amalgammax, Anamaria Deleanu, Ada Pavel, Cosmin Ştefănescu, Ana Usca, Adele Onete, Ragnar, Zalmoxys, Bogdan Onin, George Valah, Mirela Pete, Onu, Carmen, Nea Costache, Caius,  Se-cret, Gabi Rotaru, Gabi123, Anavero, Verovers, Grişka, Dramoleta, Haicăsepoate, Dragoş Sorin Nicula, Simon, Daniela Alexandrescu, Dispecer Blogosferă, Theodora.