Mi-a fost poftă de sarmale; e prima dată când vreau să mănânc, de joia trecută începând. Şi sigur ăsta e un semn că am revenit între pământenii cu dorinţe şi pofte.

Vă mulţumesc tuturor pentru mesajele de susţinere şi de prietenie; chiar m-au ajutat. Au fost şi momente când am gemut: „U-u-uf, ce ştiţi vooo-i?… Că mie îmi vine să mooor…”

###

L-am auzit astăzi pe Adrian Năstase la Radio România Actualităţi şi, pentru 45 de minute mi s-a părut că trăim într-o ţară normală dacă unul dintre cei mai importanţi reprezentaţi ai Opoziţiei sunt prezenţi şi participă la emisiuni într-un regim pe care nu-l impune nimeni pe faţă dar este prezent şi-şi face loc încet – încet: dictatura. Ştiu că mulţi dintre tineri pufnesc când aud de „dictatură”, dar eu îmi amintesc exact ce înseamnă şi nu mai am poftă, în această singură viaţă, să mai trec printr-una. Nu cred că le impune nimeni celor de la televiziunea şi radioul public să taie cărţile mereu pe culoarea portocaliu. Cred că pur şi simplu se străduiesc să fie slugarnici. Şi asta este greţos. Aşa s-a construit şi regimul Ceauşescu, cu linguşitori şi tipi de factura „era să aveţi o scamă”. Aşa că astăzi m-am luminat niţel, nu ştiu cine-i realizatorul, dar politica redacţională a Radioului public, mereu îndreptată către Putere, a călcat înfara gardului. Sper să nu fie doar o greşeală, Năstase şi alţii chiar au proprietatea termenilor şi ideilor.

Altfel, aştept să fiarbă sarmalele. Dacă n-au fiert deja.

Ne citim mâine, vă mulţumesc în mod special celor care aţi spun o rugăciune pentru sănătatea Gabrielei.