Etichete

, , , ,

 

Viaţa politică din România este subsecventă celei europene, nu încape nicio îndoială. Nu avem vreun lider – sau dacă o fi existând, nu ajunge la tribună şi nici n-are acces la microfon – căruia să-i fie permis să încropească şi să înfăptuiască o politică românească, pentru români. În Europa, e tot mai pregnant fenomenul debalansării Dreptei, în favoarea Stângii. Dreapta şi stânga sunt doar nişte ambalaje, nişte etichete, nu mai există doctrine clare. Se rotesc la putere în virtutea convenţiei că aşa e-n democraţie. Nimeni nu pune la îndoială conceptul de „democraţie”, chiar dacă şi acest sistem s-a golit de sens şi de conţinut şi, sub cupola ideii de democraţie, se rotesc la putere aceiaşi „băieţi”, dintr-un cerc exclusivist. Din „cercul lor”. Noi, cei din celelalte cercuri, căscăm gura la minciunile pompoase şi ne amăgim că va fi mai bine acum, cu „ăştia”, după ce ne-au prădat şi ne-au sclavizat „ăia”.

Debalansarea dreptei populare a început, la noi, prin plecarea lui Sorin Frunzăverde la PNL. De ce-a făcut această alegere, numai el ştie. Apoi, a început exodul. Şi începutul sfârşitului pentru guvernarea – experiment Ungureanu. Cred că această mişcare a fost gândită de multă vreme de Traian Băsescu. Pentru a-şi nimici PD-L-ul cel hrăpăreţ, care capitaliza imagine negativă, a scos în stradă, la proteste, în fiecare judeţ, un grup compact. Grup care a fost acolo, în fiecare zi, în fiecare oraş, în fiecare municipiu. Acelui grup (pe principiul aglutinării maselor) i s-au adăugat entuziaşti naivi, „gură-cască, mulţime, târgoveţi”. Guvernul Boc a trebuit, astfel, să-şi ia tălpăşiţa şi Băsescu a putut să-l extragă pe naivul MRU de la conducerea DIE, unde l-a „repatriat” pe Teodor Meleşcanu. Acestea fiind făcute, cu un hohot şmecheresc, i-a pus în braţe guvernarea imberbului Victor Ponta. Politicienii vorbesc într-una despre putere şi algoritm, despre negociere şi despre înţelegeri, uitând pentru ce şi în numele cui se află în politică, în parlament, la guvernare. Mereu interesele personale şi de grup, prieteniile, obligaţiile, complicitatea sunt înaintea intereselor românilor, intereselor României. Cu toţii urmăresc să ajungă la putere ca să mai fure, ca să-şi şteargă urmele, să huzurească, să se umfle, să-şi permită un trai avântat, nicidecum pentru oamenii care speră şi speră şi speră…

Nu există niciun indiciu că USL-ul va reuşi să-şi conserve şi să-şi multiplice capitalul electoral prin guvernare, cu presiunea uriasa a pietei financiare europene aflate in declin si dezordine.

PD-L-ul a primit răgazul să-şi tragă sufletul, să se organizeze şi, în scurt timp, va pune tunurile şi reflectoarele pe locatarii palatului Victoria. PSD-ul va capitaliza orice ezitare, orice inadvertenta, pentru că guvernul se numeşte „Ponta”, nu „Hellvig” sau „Chiţoiu”. 

 La alegerile locale, primăriile vor fi împărţită între PD-L şi PNL, pentru ca negocierea candidaturilor s-a facut la paritate. PSD-ul va câştiga doar în bazinele lui consacrate. Iar acest rezultat va putea fi premisa spargerii USL şi creării unei „Drepte veritabile”, pe gustul proaspătului liberal, Sorin Frunzăverde, care-a venit la PNL cu o ofertă de nerefuzat, (stie Crin care si mai suntem „v’o doi”) calcand in picioare caricatura de organizatie PSD din Caras-Severin, condusa de sluga lui preasupusa, Ion Mocioalca – un hibrid politic de succes. Pentru sine.

Sa traim si sa vedem.