Etichete

A început campania electorală. N-aş fi observat, prin perdeaua ploii. Însă, din vitrine şi de pe panourile publicitare, se holbau la mine nişte indivizi. I-am tot văzut, în anii aceştia şi le cunosc puterile. Am văzut şi efectele deciziilor lor. Un tip căruia-i flutură o locomotivă pe deasupra capului, zâmbeşte spăimos, răşchirat într-un gest teatral, de nuntaş în faţa blitz-ului, dintr-un afiş galben ţigănesc. Izbucnesc în râs.

(Un aristocrat bogat, aruncase, demult, în legendă, mărgăritare la porci.)

De pe panouri, precum picăturile de ploaie chinezească, un chip arhicunoscut. Binele şi răul se joacă în om, dau lupte, câştigă, se hârjonesc, schimbă locurile. Ostenesc. Se îmbrăţişează şi adorm îmbrăţişate de parcă nu s-ar fi luptat niciodată.

Oraşul se dezmorţeşte alertat de picurii repezi şi reci. O bătrânică toată numai voinţă sub carabalâcul greu al anilor ei, are în mână o pâine pe care-o protejează grijulie sub umbrelă. O ţine ca pe-o comoară.

Pâinea noastră cea de toate zilele…

Mă gândesc să revăd un film bun. Şi să ascult muzică. Şi să citesc o carte interesantă care să-mi bucure sufletul. Mă gândesc să scriu o carte care să bucure mai multe suflete.

N-am ce să spun despre o campanie electorală care huruie şi zdongăne ca un cărucior ruginit, aruncat în pivniţă şi scos o dată la câţiva ani, să troncăne şi să ţivlească pe bulevarde, cum, în satele de demult, de sărbători, malăncile. Aceleaşi fraze tocite, aceleaşi cuvinte golite de conţinut, aceeaşi superbie ţâfnoasă a celui bogat, îmbogăţit din pământul şi munca oamenilor jefuiţi de lucruri şi de vise. Un spectacol al măştilor care nici dispreţul nu ni-l mai stârneşte. Nici curiozitatea. Ştim ce vor spune. Ştim ce vor face. Sunt mai inutili decât o frântură de şiret umed.

Succes în campanie.

 „Si dă-i si luptă, neicusorule!”

###

Recomandări: Ioan Usca, Schtiel, Gabi, Innerspace, Shayna.

Anunțuri