Etichete
Foto: Alice Drogoreanu
De parc’-aş fi în viaţa mea un vis
Aşa trăiesc, cristal mărit în apă
Fără să bea şi fără să încapă
În înţelesul ce i-a fost promis.
Păşesc aici dar drumul e-n alt loc
Aici sunt la sfârşit de Odisee:
Ulisse travestit într-o femeie.
Şi nimeni nu-l aşteaptă lângă foc.
Chiar osteneala mea a ostenit.
Aş vrea să-mi spui odată cum să fac
Pe îngerul de demon să-l desfac.
– Îmi spui şi mie, Doamne, ce-am greşit?!…
M-ai azvârlit din slava ta suavă,
Făcut amestecat cu nefăcut
Ai pus străluminare într-un lut
Şi asta, într-un vas cu doaga slabă!…
„De-ar fi în tine, toate, după fire,
N-ai mai umbla ca apa sub pământ
După-înţelesul prim dintru Cuvânt
să-l rostuieşti în om… Să-ţi dau Iubire? …
Tu eşti aici să schimbi în îndurare
Cuvântul prins în piatră, apă, soare…”
###
