Etichete

, ,

 

Vineri, am exersat împreună cu un grup de tineri o metodă modernă de a inventa poezia. Se numeşte „generatorul de poezie aleatorie” şi am practicat-o în facultate (sau în facultăţile mele) cu oarecare emoţie.

Se joacă în felul următor: Fiecare jucător are foaie şi un instrument de scris. Unul dintre jucători se gândeşte la un cuvânt, oricare. Ceilalţi trebuie să scrie pe foaie ce face, cine este, ce este, ce atribute are, ce determină acel cuvânt pe care emitentul îl ţine minte. Apoi, emitentul ia foile şi copiind versurile pe o tablă sau un carton, aleatoriu, încearcă să găsească varianta de combinare cea mai apropiată de poezie.

Am fost 15 sau 16 „jucători” şi a ieşit un poem superb, spun eu, mai ales că ei nu mai făcuseră asta niciodată.

„Ea se gândeşte la lumea din jur.
Oare ce gândeşte ea despre noi?…
În anotimpul acela în care frunzele şi păsările
se duc din rămurele în ţări îndepărtate
Ne arată ce avem în jurul nostru cu adevărat.
Ea locuieşte într-o cabană micuţă lângă mare
înconjurată de tradafiri; are un câine vesel şi o pisică răsfăţată.
Ocoleşte masa, se îndreaptă să geam.
Plouă
şi din picăturile de ploaie răsar ghiocei
şi fluturi şi păsări ca-ntr-un tablou de demult.
Are un chip ca mătasea
Şi multe rochii pe care le schimbă des
Visează să ajungă la poalele muntelui
unde se află un iaz înconjurat de pomi înfloriţi
Parcă ar fi o iarnă frumoasă cu fulgi de zăpadă
şi ninsori pe jos, sub tălpile mici.

E o prinţesă foarte frumoasă.

Îşi schimbă mereu rochia de gală
Eu credeam că are bani, maşini, distracţii
şi mai credeam că bluza mea e valoroasă
şi viaţa mea e un model
dar am înţeles că nu e nimic din toate astea
şi că nu o iubim niciodată destul.

E un copac cu fructe
într-o grădină cu iarbă verde
Zâmbind liniştit
ca un tablou cu păsări
lângă un stadion părăsit.”

(Cuvântul la care m-am gândit a fost „Mama„. Intervenţiile mele în poem sunt minime. Îi felicit pe toţi cei care l-au inventat: Andreea, Ioan, Klau, Veronik, Mary, Oana, Panda, Nena, Lena, Persi, Zoro, Peghy, Gheghe, Prody, Betty şi, mai ales pe colega noastră fortuită, Lau Réne (Lauréne Boué), care a prilejuit acest joc. Probabil îl vom continua şi vom publica un volum de poezie aleatorie colectivă la finele lui decembrie).

Anunțuri