Etichete

, ,

Ar fi fost înţelept să ne întoarcem

la ingenua şi anonima noastră prietenie;

Să fim iar Enkidu şi Ghilgameş

umblând printr-un codru de înţelesuri

goi fii ai luminii scăpărătoare.

Dar cum să facem asta

când tu m-ai botezat cu nume de femeie?

şi m-ai îmbrăcat ca pe-o cămaşă a vieţii întoarse din moarte

Şi ea s-a-nroşit de-un sânge suav,

devenind purpurie şi crescându-ţi în carne

ca o durere din spirale din ce în ce mai adânci

şi tot mai amare.

Nu ţi-a fost teamă să mă cauţi şi să mă scoţi

Din cămările jilave ale stingerii

Ca pe-o floare de peşteră adusă vederii necruţătorului soare

Şi să mă scrii pe fruntea ta ca pe-un semn al triumfului

Luminii asupra întunecatelor ştime.

Există un fel de iubire despre care nici nu se poate vorbi

cu ajutorul cuvintelor înşirate de-acum până-n veac.

Există un fel de iubire sincronă cu respiraţia stelelor,

Cu descântecul pe care-l şopteşte iasomia

În răsăritul soarelui celui de dimineaţă,

Ea însăşi înspăimântată de propria-i mireasmă,

Neştiutoare şi străbătută de-un plâns nevăzut.

M-am prefirat, floare de ger adusă din crângul copilăriei

pe sticla ferestrei; nici n-ai ştiut.

Visele tale s-au înstelat cu nuferi învoalţi şi şăgalnice trestii

legănate de-un cântec barbar, ars şi răscolitor.

Ca şi umbra de nor călătorit deasupra câmpiei

cuprinzi, fără ştire, popoare de vietăţi nevăzute

de sentimente de care nimeni n-a auzit.

Există un fel de iubire

orişicâte i-am da sau i-am cere

de neistovit.

1661271_728810027137943_1691943312_n

Anunțuri