Etichete

Am trecut prin tine

Ca lumina printr-o uşă de diamant încă neşlefuit

Dincolo au ajuns doar frânturile trebuitoare.

Acesta este sufletul meu

Frânt, pentru voi, în fascicole multicolore,

Amare, şi cântă.

Dincolo e un fel de aici mai intens

Ţesut de-o putere albastră.

Umblu printre rădăcinile cuvintelor

ca un orb cu simţurile alerte

şi nu înţeleg de ce plâng.

Vei auzi zăngănitul lacrimilor rostogolite

Pe dalele inimii tale,

şi te vei opri inexplicabil de fericit.

În podul palmei ţi-au încolţit broboane de rouă

Şi linia vieţii s-a adâncit.

Prin dimineaţa înaltă,

glasul tău secret, tremurat,

Numai de mine ştiut

A răsunat ca o trompetă de înger;

M-am ridicat

Şi-am călcat peste-ntunericul

Cel înteţit.

Am stat încastrată de vie,

-floare de sânger

diamantată – în suferinţa cea necurmată

Până când, şlefuit,

Sufletul tău şi-a găsit respirarea cea sinilie.

Abia atunci ne-am privit.