Sa tineti mereu sufletul in starea de gratie in care se afla mugurii abia dezghiocati.
Sa tineti inflorirea cat mai mult timp, sa gasiti stiinta de a ramane infloriti.
Cand se vor scutura petalele, sa nu va-ntristati, urmeaza rodul.
Cand rodul e amarui si acru, astringent si urat, sa nu-l blamati, lasati-l sa se coaca, sa se rotunjeasca de soare.
Cand veti cobori in tarana sa aveti in minte momentul infloririi… Din semintele vietii voastre, purtate de vantul intamplarii, se vor hrani alte vieti, alte suflete, alte raze.
Gabriela Savitsky 
O primăvară frumoasă şi însorită (atât la exterior cât şi la interior)!
„sa gasiti stiinta de a ramane infloriti” este una dintre retetele fericirii, cred…
Minunată urare !
Vreau să ţi se întoarcă tot binele pe care-l faci sufletelor noastre prin asemenea bijuterii spirituale !
Fii fericită, precum suntem noi, că exişti !
În condiţiile ce se coc de ceva vreme încoace, s-ar putea să nu ne dorim altceva de la primăvara aceasta, decât să ne permită să trecem prin ea.
Fiecare, cum ştim mai bine !
Eventual, ca tine 🙄
Să-ţi fie viaţa cum ţi-o visezi şi visele cât mai aproape de realitate !
Radu Humor,
deşi mimez aproape perfect înţelepciunea, de aşa manieră încât ea mi-a devenit deja o (a doua) natură, am constatat cu surprindere că ea, înţelpciunea, nu slujeşte decât arareori celorlalţi. Este strict un produs de uz personal. Dar, unii se pot regăsi într-un leagăn de bambus atârnat între două cuvinte; alţii pot visa şi vizualiza felul înduioşător în care se desfac mugurii înţelegând că asistă la o naştere a unei splendori efemere… Dar drumul fiecăruia spre el însuşi e unul orbesc şi prostesc, adesea. Până în clipa în care realizezi că nu eşti decât bucuria pe care-o poţi face – cu maximum de echilibru şi minimum de cerinţe – umbli bezmetic închipuindu-ţi că eşti stăpân pe liniile destinului, că faci şi că dregi. E foarte complicat să fii o picătură de rouă. Dacă te gândeşti puţin, e chiar sfâşietor. Să fii doar o picătură de rouă adunată din respiraţia fierbinte a stelelor şi condensată de răceala cerului în noapte, pe-un fir de iarbă.Dar şi picătura de rouă are destinul de a trăi până se ridică, falnic şi proaspăt din răsărit, soarele. Aceasta-i suprema ei justificare. Deşi noi nici nu băgăm de seamă roua – eventual ne enervează că ne udă încălţările – ea este un legământ al pământului cu cerul… Aşa am putea fi şi noi, dacă am câştiga un pic de umilitate, cumva. Nu bine jucată; chiar umilitate. Smerenie.
Chiar în această seară, participând la un simpozion literar artistic, cineva şi-a citit un poem al cărui titlu a şocat pe mulţi ” Cioban la stele”.
Mie încă mi-a plăcut foarte mult 🙄
Nici macar nu banuiesc la ce te referi. Ai amanunte?
Să ai o primăvară frumoasă și blândă, draga mea! Plină de zâmbete și bucurii!
Mulţumesc. E o primăvară frumoasă în interiorul căreia pun şi eu flori de hârtie… Încerc să fac în aşa fel încât să nu pară disonante, să fie cât de cât identice cu acelea adevărate pe care ni le prepară sevele. Şi tu să ai un suflet luminat şi îmblânzit. 🙂
Pingback: Razboiul Crimeii « Motanul Incaltat
Și eu vă doresc în ( și din) suflet primăvară frumoasă în fiecare anotimp !
Criza actuală oferă unei umanităţi îngenuncheate de atâtea rele prilejul de a medita asupra propriei supravieţuiri pe unica sa planetă. După ce a „îmblânzit“ natura, omul este supus acum manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma şi, mai ales, în spatele marilor corporaţii. Nu se poate fura fără a controla mintea victimei. Discutăm azi de un război dus la nivelul minţii. Este purtat de marile corporaţii şi de politica neoliberală care au creat şi mențin în continuare criza. Lăcomia marii finanțe a produs actuala instabilitate economică şi socială. Marile corporaţii nu au nevoie de minţi libere ci de roboței care, motivaţi doar de cucerirea unei poziţii în ierarhie şi de avantajele unei vieţi luxoase, se înclină obedient la preceptele „politicilor corecte“. Personal, sfidez corectitudinea politică de toate culorile.
Cea mai mare manipulare este înfăptuită de marile trusturi din industria alimentară şi farmaceutică, dar și de sistemul tradițional de educație, încremenit în desuetudine. Alimentele sunt oferite spre cumpărare fără să se țină cont de efectul lor asupra sănătăţii iar, la rândul lui, sistemul de sănătate tratează fără să țină cont de alimente. Nutriţia este pe ultimul loc în preocupările omului modern, dar şi la facultăţile de medicină. Foarte puţini dintre noi cred că de aici se pot trage cele mai multe dintre bolile cunoscute, că există un sistem ascuns, bine pus la punct, pentru ca noi să ne cumpărăm boala şi apoi să credem că ne putem redobândi pseudo-sănătatea cumpărând iar medicamente sau proceduri costisitoare. Medicina a devenit echivalentă cu termenul „medicament“, iar tratarea bolii a devenit o industrie.
Acum, în România se trăieşte sub imperiul fricii. Când nu rămâi ferm în credinţa sfântă în Hristos se naşte un gol prin care pătrunde groaza de moarte. Și atunci omul devine „resursă umană“, un individ manipulat, fabricat prin înrobirea minţii. Alimentele procesate industrial conțin substanţe care acționează subtil asupra sistemului nervos, imitând efectul drogurilor. Omul care mănâncă produse concentrate artificial devine dependent: în căutarea plăcerii, mănâncă tot timpul fără să se hrănească. Mintea, sufletul și inima îi devin captive. Mintea trebuie să fie însă liberă, critică și independentă, iar inima să bată în ritmul dragostei pentru aproapele nostru. Sistemul educațional de stat contribuie și el din plin la încătușarea minții și a spiritului. După ce sunt școliți conform prejudecăților cultivate de adulți, denumite eufemistic programe naționale, elevii devin de-a dreptul incapabili să gândească sau să acționeze în alt mod decât cel pe care l-au impus formatorii lor…
SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI şi va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de şist. Cât tupeu trebuie să ai ca să faci o asemenea declaraţie? Şi câtă slugărnicie ca să o accepţi?
Mai multe într-un excepţional interviu
http://gandeste.org/general/calin-georgescu-interviu-manifest-romania-are-nevoie-de-un-stat-care-isi-serveste-cu-abnegatie-cetatenii-si-nu-de-unul-care-slugareste-capitalul-international/38705