Tristeţe

Etichete

Christ

Foto: Alex Mazilu

Fiecare tristeţe a ta
Mă coboară c-o moarte.
Ştiu când eşti trist;
Puterea oricărui alt sentiment
Intră în nor ca în hău.
Sălcii plâng despuiate
Şi bântuie lumile toate,
E întuneric deodată şi rău.
Se alungă unii pe alţii
Mesteceni cu carpeni din crâng.
Şi munţii tăi îşi vor întoarce unul altuia spatele.
Nici nu ştii ce faci când eşti trist.
Baţi un piron în piciorul lui Christ
Şi răneşti răsăritul de mâine.
Omului mereu îi prisoseşte din pâine
Dar pentru suflet nimic nu îi este de-ajuns.
Ce fel de iubire? –
Albastră, de aur, de cer, de pământ,
De ivoriu, tăiată-n bazalt? –
De-ar fi să ne stingem unul în altul
Ne-am preface în pulberi de diamante
Şi-un boltit grăunte de rouă…
Trece-mi mie, astăzi, tristeţea ta.
Ştiu face din ea
Pletele cu care-ţi voi şterge picioarele
Când, ostenit,
Vei fi găsit drumul ce ţi se cuvine
Şi-ai să mă vezi.
Opreşte-te. Respiră-mă. Nu mă uita.