Etichete
Adrian Nastase, Berlin, bloggeri de bloggeri, congresul PSD, Eu cand vreau sa fluier fluier, f I Want To Whistle, Florin Serban, I Whistle, Ion Iiescu, noua conducere PSD, PSD, Ursul de Argint, Ursul de Aur, viata asa cum e, Victor Ponta
Foto: Alex Mazilu
Mă bucur pentru victoria neverosimilă de astă-noapte. Cu surdină. Aş vrea ca această bucurie să şteargă dezamăgirea din aprilie 2005. Atunci nu mi-a venit să cred că PSD-ul e în stare de o aşa mârşăvie. Printr-o manevră învăluitoare a serviciilor secondate de corifeii PSD-ului transilvan, partidul social-democrat şi-a bătut joc de sine însuşi propulsându-l la preşedinţie pe Mircea Geoană în detrimentul lui Ion Iliescu. În august 2004, la un congres extraordinar la care am participat şi eu (eram membru ? 😀 ), Adrian Năstase îl invita pe Ion Iliescu să se întoarcă în partid la încheierea mandatului la Preşedinţia României. 9 luni mai târziu, a început decăderea.
Aici a început clivajul partidului şi alunecarea lui spre dezordinea de astăzi. Cu un preşedinte ezitant şi imatur, preşedinte formal care nu pricepea nimic din uriaşa maşinărie cu milioane de rotiţe şi nici cum acestea pot fi urnite, gresate, înlocuite, prins într-un război intern suicidar, partidul a pierdut mai întâi preşedinţia Camerei Deputaţilor şi, prin plecare PUR-ului, majoritatea.
Activitatea în organizaţiile teritoriale s-a stins încet-încet. La conducerea organizaţiilor au fost aleşi – cu aducerea unora de pe stradă să voteze – oameni căldicei şi comozi pentru Mircea Geoană şi amicii lui. Până astăzi, partidul s-a subţiat, s-a rărit, s-a risipit iar energiile lui au mai zvâcnit doar cu ocazia scrutinelor.
Mereu celor de la Centru li s-a părut că ei au pâinea şi cuţitul. Mereu au uitat că puterea lor, vitalitatea şi energia lor vin de la oamenii din teritoriu. Partidul a funcţionat mult timp ca o piramidă răsturnată şi, la acest moment, risca să devină nisip.
Candidatura lu Victor Ponta a fost pregătită în mod strategic şi adusă atenţiei publice cât mai târziu cu putinţă, pentru ca electorii să nu poată fi selectaţi şi manipulaţi. La reuşita acestei manevre abile şi extrem de necesare partidului a contribuit în mod decisiv Adrian Năstase care şi-a retras candidatura acuzând manevrele oculte şi aranjamentele de culise, punându-l pe Mircea Geoană într-o lumină extrem de proastă – identificându-l drept un lider nedemocratic ce vrea să câştige prin mijloace necinstite. Peste această lovitură care a sfărâmat garda trupei de listaci a venit torpila declaraţiei lui Ion Iliescu că se va retrage din toate funcţiile de partid, cu subînţelesul că se va retrage şi din partid. Cei care până mai ieri îl minimalizau, îl catalogau ca „expirat” s-au descoperit goi în piaţa publică. Pentru că, orice ar zice unul şi altul, Ion Iliescu este liantul şi reprezintă substanţa inefabilă care a ţinut acest partid omogen şi, în acelaşi timp, la o anumită cotă de popularitate. Fără Ion Iliescu retras brutal din sistemul organizaţional al partidului, PSD-ul ce mai reprezintă? E ca şi cum i-au şterge istoria personală; ar rămâne plutind într-o confuzie identitară, o coajă subţire şi inconsistentă deasupra unui mare gol.
Poate că noul preşedinte ales al Partidului Social-Democrat va ţine cont de aceste sacrificii ritualice care au stat în zidirea victoriei sale şi care l-au propulsat în această nouă etapă a carierei sale politice.
Sper că va adăuga tinereţii sale impetuoase expertiza de mare maestru a lui Adrian Năstase şi înţelepciunea cuprinzătoare a lui Ion Iliescu. Şi, mai ales, că se va întoarce cu faţa spre poporul PSD ce a aşteptat răbdător ca unii dintre liderii lui să-şi încheie demonstraţia vanităţilor, orgoliilor şi trufiei.
În timp ce marea majoritate s-a zgâit la chinurile prefacerii PSD, tânărul regizor român, Florin Şerban, câştiga la a 60-a ediţie a Festivalului de la Berlin, Ursul de Argint – Marele premiu al juriului cu un simplu fluierat.
Simion Cristian a spus:
Eu am speranta ca Ponta, sfatuit de cine trebuie, va avea puterea sa duca partidul acolo unde nu a reusit Geoana!
Mirela a spus:
Gabriela, fara legatura cu politica, iti doresc SINCER o saptamana foarte buna si fructuoasa!
Ai o dedicatie, nu stiu daca te-am nimerit. Oricum, sunt mai multe melodii. Zi cu bucurii!
Gabriela Savitsky a spus:
Mirela,
Mulţumesc tare mult. Sper să am o săptămână mai altfel…
Gabriela Savitsky a spus:
Simion,
E doar o etapă. 🙂
Gabriela Savitsky a spus:
Vă întreb şi eu ceva. Se vede fotografia? Am un browser de internet care nu-mi arată imaginile.
theodora0303 a spus:
„Sper că va adăuga tinereţii sale impetuoase expertiza de mare maestru a lui Adrian Năstase şi înţelepciunea cuprinzătoare a lui Ion Iliescu. Şi, mai ales, că se va întoarce cu faţa spre poporul PSD ce a aşteptat răbdător ca unii dintre liderii lui să-şi încheie demonstraţia vanităţilor, orgoliilor şi trufiei.” – Si eu sper asta din tot sufletul.
Vania a spus:
Fotografia se vede. E şi cu link…
theodora0303 a spus:
Da, fotografia se vede.
Gabriela Savitsky a spus:
Theodora,
în primul rând e extraordinar că Mircea Geoană, care şi-a pregătit minuţios acest proces electoral cu scopul de a-şi conserva ineptul management a fost învins. A fost nevoie de cinci ani, de atâtea greşeli de tactică politică, de pierderea sistematică a tuturor alegerilor şi de o acţiune concertată a liderilor de marcă ai partidului pentru îndepărtarea acestui individ de la comandă. Îţi dai seama că era cât pe-aci să câştige şi să bage PSD-ul în moarte clinică?
Gabriela Savitsky a spus:
Vania,
şi cea de la postul anterior e cu link. Scrie, oricum, pe fotografie a cui e.
neinfectat de comunism a spus:
ponta va continua „reforma” introdusa de gioana in psd…
Micul Titulescu a castigat dar nici Marean nu a pierdut… detalii la mine pe blog…
Gabriela Savitsky a spus:
neinfectat,
măcar ştie să vorbească liber fără „am decât o idee” şi „stau şi mă întreb ce valoare (…).
Nu eşti tu expertul în PSD cel mai avizat.
E şi Marean vicepreşedinte, dar mai sunt şi alţii … cu mult mai cuprinşi.
Vania a spus:
Scrie pe fotografie, ce-i drept. Şi pe No băsescu Day te-a pus în blogroll, ce mai trebuia şi link?…
Gabriela Savitsky a spus:
Vania,
Da, chiar.
theodora0303 a spus:
Mi-am dat seama. De asta imi era frica.
Acum macar pot sa sper ca va fi bine.
Sper ca domnul Ponta va sti se sprijine pe echlibrul si experienta domnilor Ion Iliescu si Adrian Nastase.
Papillon a spus:
Sa speram ca Ponta (cu minte ordonata, forta tineretii si mai ales cu un trecut curat) va aduce suflul nou de care este nevoie in partid si va respecta cele 22 de masuri pe care si le-a propus (care sunt de bun simt si necesare in acest moment).
Gabriela Savitsky a spus:
Papillon,
E destul de complicat să te lupţi cu portocalii fără o strategie foarte bine pusă la punct şi evident, secretă.
Sper să nu i se urce la cap puterea. E tot ce aştept eu. Restul … are echipă, are idei …
Ovidiu a spus:
Gabriela draga,
Eu am doar am relatrat un articol aparut in MEDIAFAX si preluat si de alte ziare in ceea ce priveste regretul lui Ponta fata de Ceausescu.
Asta este un fapt nu o inventie.
Si eu sunt de parere ca Ponta e tare destept dar sa stii ca PSD-ul merge in vale s-ar putea sa dispara ca partid, sa tii minte ce scriu acum. Pina in 2005 PSD a fost cel mai tare partid, Geoana a reusit sa pastreze puterea partidului, dar sa vezi tu acum cum va conduce un om fara carisma si experienta dar si fara autoritate PSD-ul.
Ovidiu a spus:
Scuze „am relatat”
Gabriela Savitsky a spus:
Ovidiu,
mă refeream la alt Victor.
Pingback: Zece bloggeri « Ioan Usca
Ada Rus a spus:
Vreau să văd PSD-ul acolo unde e nevoie, mai ales în vreme de criză. În Parlament, în viaţa publică reală, făcând opoziţie adevărată, alături de PNL. Alegerile… ok, s-au terminat, dar nu se întâmplă nimic doar dacă schimbi un preşedinte.
Gabriela Savitsky a spus:
Ada Rus,
ai perfectă dreptate. Oricum cu Geoană președinte se duceau în cap.
atitudini a spus:
Cineva a observat bine: PSD-ul facea singur cat PD si PNL la un moment dat. Acum nu mai e cazul.
Nu vad in Ponta, la 38 de ani (si tinand cont de ce il inconjoara) o solutie. De imagine poate. De continut… nu prea.
Gabriela Savitsky a spus:
atitudini,
cine poate şti cu certitudine?
Pingback: Un tip de modă veche. Cravata mov « GENUNCHIUL LUMII | Flavius Obeadă