Nu trebuie să fii un mare credul al teoriei conspiraţioniste şi nici un suporter fervent al „mâinii nevăzute” – nu vorbesc de keynesianism – ca să înţelegi că nu există întâmplare în politica mondială.
Am tot căutat dovezi şi semne ale declanşării „crizei economice mondiale”, statuate mediatic în 2008. Înafară de premiantul Nobel, Nouriel Roubini, nimeni n-a anticipat-o. Ce s-a întâmplat, de fapt? Au ars băncile? Au falimentat ele? A apărut o invazie de extratereştri humanoizi care au suplimentat brusc cu un miliard numărul locuitorilor Terrei? S-a scufundat un continent care deţinea resursele primare fundamentale pentru economia lumii? Nimic din toate acestea. Oamenii au lucrat în continuare ca până atunci, au consumat, au cumpărat şi au vândut la fel ca în 2006 sau în 2005. Atunci? Cine sau ce a declanşat criza? Oare nu e ea o invenţie a finanţei mondiale pentru a justifica experimente de tot felul? Poate să-mi dea cineva un răspuns argumentat?
În timp ce 10% din populaţia planetei deţine monopolul bogăţiilor (în bani şi posesiuni), restul de 90% trudesc pentru traiul zilnic. Nici România nu face excepţie. Şi nici nu poate fi desprinsă din contextul economic, social, şi politic global. Pentru că nu mai există independenţă, suveranitate, autodeterminare. Niciun stat (desenat convenţional în graniţele sale) nu-şi mai poate hotărî soarta de unul singur. Sau poate? Dacă o face, riscurile la care se expune sunt catastrofale.
În decembrie 1989, Republica România nu avea niciun dolar datorie externă. Nu depindea de banii nimănui şi nici de bunăvoinţa nimănui. Ba chiar avea excedent de 7 mld, bani ce trebuiau încasaţi. Nu facem din această realitate istorică economică vreun motiv de mândrie naţională, e doar un fapt. Regimul de la Bucureşti devenise indezirabil în exterior datorită pericolului potenţial pe care-l reprezenta, iniţiind demersuri pentru ca, împreună cu ţările arabe şi membre OPEC, să înfiinţeze o Bancă a ţărilor în curs de dezvoltare. În interior, popularitatea regimului s-a erodat pe de o parte datorită austerităţii impuse populaţiei: alimente raţionalizate, eliberate pe cartelă, economiile la energie electrică, încălzire şi restricţionarea accesului la informaţie şi, pe de altă parte, deşănţata propagandă comunistă care învelea şi distorsiona realitatea.
În 22 de ani, România a pierdut treptat din suveranitate, ca preţ al integrării în NATO şi Uniunea Europeană. Resursele de petrol au fost „privatizate” ajungând în posesiunea statului austriac. Prelucrarea petrolului a fost şi ea vândută. Exploatarea gazului la fel. Cuprul a fost vândut, sau urmează (în martie). Industria românească a fost decimată sistematic până la extincţie. Astăzi nu mai producem nimic. Ne hrănim din alimentele importate – cele mai multe, complet chimizate, toxice pentru organismul uman, fabricate din organisme modificate genetic (celebrele OMG). Nemaiavând unde să muncească pentru a-şi câştiga pâinea cea de toate zilele, toată forţa de muncă activă a părăsit România şi s-a sclavizat pe teritoriul ţărilor europene, contribuind acolo la creşterea PIB-ului. S-au destrămat, astfel, familii, mii de copii au sufletele devastate.
România este teren de experimentare. Pentru oricine, pentru orice. Cum a fost posibil să dobândim, în locul libertăţii şi civilizaţiei pe care ni le doream cu ardoare doar tarele societăţilor civilizate, doar metehnele, ticăloşia, violenţa, incutura, lipsa de civism şi promiscuitatea morală? Cu concursul stăpânirilor pe care le-am avut. Iar, din 2005, înrobirea noastră a devenit şi evidentă şi trasparentă şi stare de fapt; nimeni nu se mai oboseşte să salveze măcar aparenţele. Băsescu şi gaşca lui de mafioţi, fără niciun dram de patriotism, fără nicio fărâmă de omenie, au pus România la dispoziţia ocultei internaţionale. Prin împrumuturi înrobitoare. Prin cedări ale unor sectoare strategice (electricitate, gaz, hidrocendrale, minereuri, fabrici de medicamente). Împrumuturi pe care le dijmuiesc şi le dirijează spre buzunarele lor şi ale familiilor lor. Şi regimul Ceauşescu a împrumutat 10 mld. de dolari de la Banca Mondială. Dar nu i-a şterpelit să şi-i bage la saltea. Au fost investiţi în tehnologie, în industrie, în forţe de producţie şi nu în consum.
Ca să facă pe plac stăpânilor, Băsescu a numit cozi de topor, indivizi fără pregătire şi fără caracter în domeniile strategice, în cele care reprezintă osatura unui popor: Educaţie, Sănătate, Cultură. Reforma în învăţământ, înafară de sifonarea banilor, urmăreşte îndepărtarea copiilor de valorile morale ale acestui popor şi construirea unor generaţii de apatrizi mediocri. Cultura a fost încredinţată maghiarilor care nu fac decât să deznaţionalizeze patrimoniul cultural naţional şi să lovească în spiritul creator al acestui popor. Au mai rămas câteva oaze: Tudor Gheorghe, Grigore Leşe, marii noştri actori. Sănătatea a fost predată în mâinile reformatorului hun Cseke Attila care şi-a îndeplinit obiectivul – a închis 67 de spitale din România. Urmează externalizarea asigurărilor de sănătate amânată în acest moment, de teama exploziei sociale. Obiectivul? Euthanasierea voalată a bătrânilor şi bolnavilor care reprezintă o povară pentru buget.
Nu ştiu dacă Opoziţia realizează care este cu adevărat starea României. Nu ştiu dacă înţelege că sunt foarte mulţi cetăţeni conştienţi că dezintegrarea ţării e în plină desfăşurare şi că vor întreprinde tot ce pot pentru a opri „istoria” . USL-ul balansează, mai degrabă, între dorinţa de a înlocui „prin noi înşine” puterea portocalie şi tentaţia de a ţine cont de revendicările societăţii civile (blocate, deocamdată, de condiţiile meteo) şi de a păşi spre un alt drum. Pe de altă parte nu putem să nu remarcăm micuţele „concursuri de frumuseţe” între formaţiunile politice care compun USL-ul. Aici se înscrie şi „lepădarea de Adrian Năstase” (situaţie în care PSD-ul doar a pierdut fără să câştige nimic în schimb) dorită de Crin Antonescu, pusă în aparenţă pe seama imaginii, în fond, un politician cu experienţa şi abilităţile lui Năstase reprezintă un pericol real pentru dorinţa de a ocârmui exclusiv.
Suntem în ceasul al 12-lea. Suntem în ceasul înrobirii totale sau al ieşirii din robie.
##########
Ping: Teo Negură, Blogulise, Raza mea de soare, Idem, Nea Costache, VizualW, Schtiel, G1b2i3, Filumenie, Zamfir Pop, Gabriela Elena, Ioan Usca, Rokssana.
Pingback: Leon Biju si Sébastien Bourdon, pictori nascuti in 2 februarie « my heart to your heart
George Gross a spus:
România s-a transformat dintr-o societate ordonată, chiar dacă era comunistă, într-o anarhie fanariotă. Democratia este departe de granitele Românie. Solutie? O conducere corectă, control financiar, dezvoltare in ritm românesc nu European. Dezvoltarea infrastructurii care în ultimii 30 de ani nici măcar n-a fost întreținută. Dezvoltarea unor industrii care au bază în cultura, și resursele autohtone. Nu astea nu sunt numai vorbe, sunt lucruri care pot fi aplicate, dacă chiar cineva are simțul răspunderii naționale
Gabriela Savitsky a spus:
Ai mare dreptate. Ni se tot flutură democraţia, ba chiar se clamează că ea trebuie salvată, în fond, nu e nicio democraţie, e autocraţia diletanţilor şi şnapanilor.
E complicat să găsim o conducere corectă. Suntem distorsionaţi; iată, de exemplu, un pedelist care trece la conservatori e moral dar un pesedist care trece la uneperişti e imoral! Cu ce măsură măsurăm?
Cantemir a spus:
Cine sa mai resusciteze tara asta cand fugim ca potarnichile pe coclauri? E oficial! Romania are numai 19 milioane de locuitori (2 milioane au disparut din statistici din noiembrie 2011 pana azi):
Gabriela Savitsky a spus:
Ce care au plecat nu sunt aventurieri, au plecat pentru ca n-au mai avut solutie petru traiul zilnic.
Myroda a spus:
E trist ca cei care se înghesuie sa faca politica nu mai au increderea cetatenilor dezamagiti, care se uita cu mare tristete cum aproape nu mai au tara. Daca spiritul civic si constiinta de cetatean care trebuie sa vorbeasca tare ca sa poata fi auzit si ascultat nu vor muri inghetate in urmatoarele zile, poate mai reusim sa salvam ceva! Din pacate, inca nu am invins teama.
Gabriela Savitsky a spus:
Stii cum e? E greu pana iesi prima data din casa sa te duci in piata. Apoi, sentimentul de „piata” pune stapanire pe tine, te simti puternic, nu te mai simti singur, e extraordinar. E un sentiment care nu seamana cu nimic altceva – si asta ti-o spune un om singuratic, care nu iubeste deloc multimile.
Va veni si primavara inimilor romanesti. Nu se poate altfel. Exista un fir foarte subtire care desparte teama de curaj. Cand ai trecut dincolo, nu te mai poate opri nimic.
Radu Humor a spus:
Singura solutie este orientarea spre alte blocuri politice care prin ceea ce fac nu pun in asemenea pericol de distrugere, natiunile pe care le stapanesc sau cu care conlucreaza pe mai toate planurile !
Mult mai omeneste decat ne-am convins ca o fac astia. Si in primul rand ar trebui sa fim aproape de fratii nostri ortodocsi !
Pentru ca vorba lui Eminescu….
De la astia n-ai ce sa te astepti la ceva bun !
Pingback: Woodrea, Poteras si Piata Universitatii « Un blog cu atitudine
Pingback: Prieteni virtuali – 3 Alex Mazilu « schtiel
Pingback: Fingerpaint , fingerprint « O lume in imagini
George Gross a spus:
Toți luăm ca bază de discuție ceea ce am realizat, pe baza culturală în care ne-am format. Eu, care fac parte din generația de după război, am crescut în Bucureștiul anilor de început a ”Socialismului, numit pe atunci Dictatura Proletariatului”. Am crescut și m-am educat în mediul intelectual al vechii generații, generație ”eurpoeană”, mai toți cunoscuții părinților au învățat în Franța, Germania, Cehia, antebelică.
Am părăsit România în 1983, ca reîntorcîndu-mă să-mi vizitez familia în 1990, să constat divergențele politice între rude; unii optînd pentru o democrație aflat în doctrina ”marxist-macuseiană”, cum am denumit-o eu, alții pentru o democrație stil Goullist, alții pentru o democrație stil USA. Am concluzionat sceptic: voi, generația părinților, cei ce a-ți cunoscut ddemocrații sunteți prea închistați în amintiri (n-am folosit expresia ”ramoliți”), iar generația tînără nu știe ce este democrația, făcînd interpretări.
Diferența dintre generația în care am crescut și cea actuală, diferență valabilă în toată lumea de azi, este că noi am fost educați în spiritul colectivului nu al individulului. Cu alte cuvinte am fost crescuți în spiritul de a produce ceva în folosul colectivului (țării), primind recompensa corectă, nu în spiritul EU și EGO-ul MEU, totul pentru MINE, pe alții nu-i cunoscc, n-au decît să se descurce.
Rolul Statului prin conducere – Parlament, Guvern, Președinte, Tribunal Suprem, este să echilibreze individualul în colectiv. Dar asta trebue facut în sensul gîndirii colective, punîndu-ți poziția și drepturile individuale pe locul 10 de prioritățile pe care le ai ca parlamentar, ministru, președinte, judecător. Acest deziderat în societatea românească este actualmente de domeniul basmului. PĂCAT.
Pingback: Scrisori parfumate « Mirela Pete. Blog
Pingback: invata sa vorbesti cu tristetea ta « Rokssana's Blog
Pingback: Recensamantul. Rezultate partiale « Motanul Incaltat
Pingback: Mulţumire « Ioan Usca
Pingback: Time – 2 « schtiel
Pingback: Tangshan « O lume in imagini
Pingback: Time – 3 « schtiel
Pingback: Scrisorile-şi revendică parfumul « • Gabriela Elena •
Pingback: Suveniruri. Life in pictures « Mirela Pete. Blog
Deveanu Silviu a spus:
Articolul ne da o imagine a unor realitati romanesti. Tara a ajuns in dezastru. De aici trebuie plecat in analiza, nimic nu functioneaza. Privesc la TV. Rar mi-a fost sa vad atata incompetenta, prostie de-a binelea la functionari ai statului situati la toate nivelele ierarhice. Ce poti spune despre un Igas, Boagiu, Ialomiteanu, Vreme s.a.m.d. Dar si despre anonimi pompieri, medici, paramedici, simpli functionari la ghiseu.Sunt promovate non valori, curve patentate, oameni de nimic, smecherasi si smecherite. O telenovela de proasta calitate. Un sistem politic de tip conspiratie a adus in Parlament niste partide de fripturisti, nicio ideologie, nicio preocupare pentru intersul general (de parca nu exista!). Pragul electoral, falsificarea alegerilor, saracirea votantilor pentru a fi cumpatati ieftin, promisiuni desarte, minciuna cat cuprinde etc. a generat tot felul de coalitii, care mai de care mai „monstruoase”. Cineva ar putea spune ca acesti politruci sumt aidoma poporului din care provin (niciunul n-are antecedente de „sange albastru”) si ca oricare altii ar proceda la fel. Nu cred in aceasta teorie, e falsa, majoritatea romanilor nu sunt ticalosi, nu sunt mincinosi, nu sunt hotomani. 90% din romani sunt furati, exploatati, dusi cu presu’ de o minoritate care s-a cocotat la butoane. Jurnalisti, intelectuali, judecatori, procurori, politisti, jandarmi (nu toti cei enumerati!) slugi obediente etc. au reusit sa se vanda, pentru un pumn de dolari, devenind sprijinul de nadejde al celor 10% derbedei, infractori sadea care s-au pricopsit rapid pentru multe generatii. PROTESTELE CELOR DIN STRADA ARATA CA NU ESTE TOTUL PIERDUT! Sper in cresterea opozitiei cetatenilor fata de politruci, in masura in care vremea va permite si in trezirea la realitate, in identificarea TICALOSILOR. Mi-as dori sa apara chiar un partid autentic, sa dispara gastile de derbedei si infractori.
Gabriela Savitsky a spus:
Vine sfârşitul lor în curând.
Mulţumesc pentru elaboratul comentariu.
De când am început să scriu pe blog, am avut de multe ori sentimentul că nu e totul pierdut, că există oameni lucizi, înţelepţi şi buni români risipiţi peste tot. Şi asta e foarte mult.
Pingback: Time – 4 « schtiel
Pingback: Poteras a dat zapada ca sa….. CIRCULE METROUL!!!! « Un blog cu atitudine
Teo Negură a spus:
Mai, ca sa te indrepti inspre ceva, ca sa pui intrebarea asta, s-ar presupune ca ai o directie. Ti se pare tie ca Romania mai are vreo directie a ei? Nu stiu, mie-imi miroase numai a directive…
Off topic: n-am ramas dator cu ping-ul, il regasesti la postarea cu shopping-ul, de la care mi l-ai dat si tu ultima oara 😉
Gabriela Savitsky a spus:
Am sărit nu ştiu cum, îmi cer scuze.
Sigur că are o direcţie. Vector eşti tu, e VizualW, e Nea Costache şi toată lumea noastră frumoasă.
Îi mai trebuie doar un sens.
free_spirit a spus:
Optez, cu tristete,pentru prima varianta.