Etichete
alegeri in pdl, Aliodor Manolea, buldogul, Cotroceni, flacara violet, Umil Boc
Foto: Alex Mazilu
– Unde-ai umblat, bă, naşparliule? Ai luat-o şi tu ca găozarii? Pune o haină pe tine, ce defilezi p’aici … mm… mmă … mm… ca o de-aia, cum îi zice? care-aduce ploaia? Şi mai eşti şi gras şi păros!
– Paparudă, şefu’, să trăiţi! Am avut un accident temporal… – îngăimă Eliodor.
– Ce accident temporal, bă, ai băut ca porcu’ prin vreo speluncă! Îmi vii mie cu vrăjeală din asta de liceean care chiuleşte şi ia etno-botanice! … Nu cumva tragi pe nas? – se întoarse, brusc, pe călcâie şi-l privi fix în albul ochilor.
– Am şi băut, da… Dar nu de la băutură…
– Nu, de la băutură, normal! Mie-mi spui?
– Şi de ce zic ăştia, papagalii ăştia provinciali, că eşti extraterestru? Adevărul e că ai o culoare ciudată… Iar ai mâncat creion chimic! Ţi-am spus să încetezi! Mi-ai epuizat toată rezerva! N-o să te mai pot scoate în lume! Şi-aşa m-am compromis din cauza ta! Tebuia să dai tu pe goarnă schema … mm … mm-ăă … cu flacăra violetă! Să te dai mare! – se ambală cocoşatul.
„E din ce în ce mai nebun şi ăsta! Trebuie să mă delimitez naibii de el, că-mi dinamitez câtă credibilitate mai am… Nu mă mai ia nici Scaraoţchi consilier în campanie, cu toată expertiza mea în ezoterism.” – abia articulă Eliodor în gând, simţind că se află la capătul tuturor puterilor.
– Hai, dispari şi te-mbracă ca oamenii! Şi, la ora 10, să te prezinţi la întrevedere!
– Să trăiţi, am înţeles, – articulă, moale şi vag ironic, Eliodor, cu subînţelesul: „Mai du-te-n mă-ta de bou!”
Întremat de baia călduţă cu plante aromatice şi de mâinile dibace ale maseuzei oarbe şi surde care-i dislocă toate contuziile şi-i răsfiră toţi muşchii, se înveli în hainele mătăsoase şi bătu, cu discreţie, în canatul uşii capitonate a Cabinetului.
– Hai încoa’! Pe unul l-am dat afară! Poate-ţi fac şi ţie un bine!
– Nu trebuie să fiţi aşa încordat. Şi, în fine, orice schimbare în viaţa unui om e benefică… – rosti, revăzând evenimentele teribile prin care trecuse în ultimele 72 de ore.
– Bă, ce înţelept te-ai făcut! O fi că prin cârciumile patriei se serveşte înţelepciune cu gheaţă?! … Hai să revenim la chestiunile prioritare.
– Vă rog.
– În primul rând, vreau să mi-l faci pe Emil preşedinte la partid. Nu ştiu cum faci, îi hipnotizezi pe cretinii ăia care votează, tragi dubluri la buletinele de vot, nu mă interesează ce faci! Să iasă Emil preşedinte. Să vezi ce ţi-i zgudui pe ăştia care mârâie acuma în front! – visă el, cu o mină răzbunătoare. Ce ţi-l spulber pe buldog, mănuşi îmi fac din pielea lui! Eu i-am făcut, eu îi omor!
– Încercăm, şefu’, dar şansele par egale…
– Bă! Vrei să-ţi păstrezi contractele şi statutul de mare vrăjitor? Nu mă lua pe mine cu şansele şi cu încercarea! Faci ce ştii şi mi-l faci pe idiotul ăla preşedinte la partidul meu! S-a-nţeles?
– Da, şefu, să trăiţi!
– Şi n-o mai face pe umilul cu mine, că nu cred eu în umilinţa ta. Oamenii ştiu de două chestii: de frică şi de interes.
– O rezolvăm. Alegem doar delegaţii favorabili lui domnu’ Emil…
– Nu mă interesează amănuntele. Vreau rezultatul. Şi rezultatul este ăla care spun eu, clar?!
– Îhî – încuviinţă Eliodor străduindu-se să pară sincer. „Ăsta-i complet paranoic. Dacă i-ar face un examen medical s-ar arde toate aparatele ălora de la psihiatrie… Ce popor uluitor! Să alegi tu drept conducător un paranoic maniac… Da’ lasă că nici cu nemţii nu mi-a fost ruşine. Nu l-au ales ei pe Hitler? Măcar ăla avea anvergură… Ăsta-i un boschetar de colţu’ blocului.”
– Deci primul obiectiv e ca şi îndeplinit. După asta, faci tu nişte scheme de-ale tale – o să folosesc şi relaţiile pe care le mai am cu partenerii lui Bouţ – să dispară din arhivele ruseşti planul amplasării bazei de la Deveselu. Să uite ăia c-au avut vreodată hangar acolo. Că şi Marele Licurici n-a găsit el un loc mai potrivit unde să-şi gareze avioanele decât într-o fostă bază sovietică! Sunte deştepţi şi ăştia, partenerii noştri strategici; nu ştii dacă să râzi sau să plângi! Urmărindu-l cu un ochi (poate stângul) pe Eliodor, zări unda de stupefacţie ce trecu, pasager, pe chipul acestuia, altfel imposibil de „citit”. Ce te-ai şocat aşa? Faci tu o incantaţie magică, din aia cu nori de sulf cum ai făcut la prezidenţiale, mai pun mânuţa şi serviciile noastre, că am cinci, şi treaba e făcută. Nu?
– Nu văd cum am putea pătrunde noi în arhivele militare ru…
– Pune-ţi bă nişte ochelari, dacă nu vezi! Bă! Mm … mm… mm!…Ţi-am zis să nu mai îmi spui mie cum nu se face ceva! Îmi raportezi când ai rezolvat-o! Ai înţeles? Ai termen două săptămâni! Pe loc repaus şi la revedere! Apoi, ca pentru sine: „Popor de cretini leneşi şi beţivi!”
– Bună ziua, mormăi Eliodor sfârşit şi aproape nu nimeri uşa.
„Las’-că ţi-o coc eu, dilimanule! Te-ai pus cu dracu’! Auzi, îmi dă el mie termene, după ce că l-am făcut preşedinte! E-e-ei, las-că te fac eu în foi de viţă! ‘Tu-ţi anghinarea cui te-o inventat! Ţi-l fac eu preşedinte pe cretinul ăla cu baterii, şi mă bag în arhivele rusălăilor! Io te rezolv!” – ieşi furios, părăsi palatul şi o luă pe străzi căutând un birt discret unde să se dreagă şi în care să-şi urzească planurile.
###
Au tras cu urechea şi s-au amuzat (ori s-au îngrijorat): Rokssana, Luna pătrată, Teo Negură, Shayna, Gabriela Elena, Teo, Nea Costache, Clipe de Cluj, G1b2i3, Hai că se poate, Mirela, Gând licitat, Mirela Pete, Cati Lupaşcu, Theodora Marinescu, Ana Veronica, Ioan Sorin Usca.
Pingback: Poveste de vis (33) « Teo Negură
Pingback: Nu mă pricep şi pace « Teo Negură
Pingback: Atentie!!! - Unde se duc voturile Partidului Poporului, partid inca neinregistrat la Tribunal? Informatii pe surse spun ca Gabriel Oprea i-a propus lui Dan Diaconescu sa se inscrie in UNPR
Vania a spus:
Oricine bea cu mine, musai să cugete ulterior necuviinţe la adresa domnului preşedinte (ales în mod democratic, în două rânduri)…
Pingback: De dorul tău « Blog de furăciuni 2
Pingback: Dacă nu cer prea mult « Rokssana's Blog
Pingback: Imnul Regal « lunapatrata
Pingback: Armando Reverón(10 mai 1889 – 18 septembrie 1954), pictor modernist venezuelan « my heart to your heart
Zina a spus:
@Vania: Păi alea nu sunt necuviinţe, sunt alintări, pe lângă ce merită…
g1b2i3 a spus:
In locul lui Eliodor, as pleca cat mai departe de nebuni.
Nu i-ar strica o spovedanie si niste penitente, poate o exorcizare.Televizata, cum se obisnuieste la ei.
Pingback: Părerea Cacofonului Român « Gabriela Elena
Pingback: Comentarii la Apocalipsa – 2 | Ioan Sorin Usca
-X- a spus:
„Oamenii ştiu de două chestii: de frică şi de interes.”
Expresia asta e ca un dus cu apa rece. Totusi imi place sa cred ca exista multi oameni care stiu si de altele …
Gabriela Savitsky a spus:
E părerea matelotului. Este esenţa gândirii lui. Ori „pac la Resboiu” cu dosarele penale, ori cu zăhărelul bugetar pentru firmă în căuşul palmei tremurânde.
Da, cred că sunt destui oameni pentru care e mai importantă viaţa decât supravieţuirea. Din păcate, tinerii sunt cei mai „formataţi” de interes şi frică. I-or fi educat părinţii aşa? Mă aşteptam ca tinerii să fi făcut deja trei revoluţii în aceşti ani portocalii murdari…
Pingback: Ziua Regatului Romaniei, 10 mai 1866-1948 « Supravietuitor's Blog
Pingback: Nu trebuie sa puna nimeni o racheta pe un reactor de la Cernavoda, ne terminam singuri cand alegem un presedinte ca Basescu « Hai ca se poate!
Pingback: Moartea cuvintelor » Blogu' unui Gând licitat -