Etichete

, , , , , , , , , ,

Deși e încă întuneric, un ceas deșteptător instalat la o distanță apreciabilă de pat, pentru a nu ajunge la el să-l închid, mă aruncă pe mal.

După ritualul de dimineață, în fața cafelei, apăs pe butonul telecomenzii. Imaginile care se derulează pe toate televiziunile anunță că s-a sfârșit coșmarul și ”Dictatorul a fugit!”, fiind dat în urmărire generală. Jubilând, îmi amintesc că azi e ziua când sosește revista preferată. Deschid ușile, străbat aleea doar în papuci de casă și, în cutia de scrisori, mă așteaptă resemnată – sau pur și simplu modestă. Nici nu am răbdare să intru în casă, sfâșii teaca de nailon, o bag în buzunarul halatului și deschid nerăbdătoare publicația.

De pe copertă îmi zâmbește neutru un chinez care nu pare întrutotul aparținând rasei galbene. Citesc titlul: ”A îmbătrânit Chinezu”. ”Și ce-mi pasă mie c-a îmbătrânit dacă nici blogroll ca oamenii nu-și face? Poate îi sun pe cazaci și răstoarnă situația alegerilor” – îmi zic, mai mult cu un gând iertător. ”La mulți ani!” adaug, şoptit.

În pagina a II-a,  aflu – fără surprindere, de data aceasta – că stânga, prin curbare nefirească,  s-a făcut dreaptă. Și că teatrul Balșoi din Moscova deschide stagiunea de iarnă cu piesa Trei voturi de aur, în regia lui Vania și  Alexei.

Din pagina a III-a, mă privește un  tânăr încruntat – poate cel care a organizat manifestația împotriva fraudării voturilor – alături de un titlu care mă pune pe gânduri: Mai sunt doar trei zile. Mai sunt trei zile până ce? Până la Marea Reconciliere care a și început? Marea reconciliere a dosarelor. Propusă de personajul ignobil și zbanghiu care vrea să ne poarte spre un război civil.

Tonul paginii politice este mobilizant și mustrător. Mi se face frig. Intru în casă, așez revista pe masă, lângă cafea, mă duc la sobă și ațâț focul și reiau lectura, pentru că politica mă fascinează. Între două înghițituri de cafea aflu că unu Patapievici își dă examenul oral la coprofagie. Uecs! Cică ar fi intelectual! Intelectualii, mai nou, stau cu limba-n curul bășinosului și cu ochiul la gaura cheii. Rușine! Rușine e prea puțin spus! Și uite așa devenim extremiști. Și, pentru adevărul în care credem, punem mâna pe uneltele tradiționale românești: coase, bâte de baseball, săbii ninja … Și, în loc să învățăm engleză, ca Maricel, și să-l așteptăm acasă pe Moș Crăciun și pe vestitorii Nașterii Mântuitorului, ne gândim la revoluție… Nu la cea de acum 20 de ani ci la una potrivită pentru maturitatea noastră. Atunci eram niște copii neștiutori, între timp, am mai prins la minte.

Motanul vine și mi se așează în poală, se învârte, îmi miroase cafeaua, strănută de la fumul de țigare și mă mângâie cu vârful cozii pe la nas, alintându-se. Mă gândesc ce bine-ar fi să am și eu o blană ca a lui, mătăsoasă și îndesită de apropierea iernii, dacă tot vine noua eră glaciară Dar cum eu sunt Nimeni … mă pierd în tălăzuirea  lumii aceste ce nu poate fi nici înțeleasă, nici … Ori de la țigare, ori c-am ieșit în frig, mă năpădește o tuse chinuitoare și gheara în gât de la criza de astm – care-i aceiași pentru toți astmaticii -, când simt că-mi ține cineva sufletul într-o mână cu unghii lăcuite și încovoiate…

”Nu mai citesc politică… Ia să vedem la divertisment”. Rubrica ”bancul zilei” mă face să râd cu bucurie, cum n-am mai râs demult. Un dicționar chisnovat de oltenisme mă pune în fața realității că nu cunosc limba română – așa cum mi se pare – nici pe sfert.

Îmi amintesc, brusc, că se apropie Crăciunul… Că trebuie să împodobesc bradul… Că în aceste vremi cel puțin tenebroase, muncim pentru ratele la bănci… Că n-o să am cu ce să cumpăr cadouri celor dragi… Cadourile pe care le-ar merita – va trebui să le iau ceva mai mult simbolic. Că viața mea s-a frânt în două, jumătate în epoca Ceaușescu – perioada acumulărilor, hulită acum de unii care erau zigoți pe vremea aceea – și jumătate în această anomie care m-a secat de energie… Și totuși … ”dăruind vei dobândi” – ne spune Steinhardt …

Să facem eforturi să devenim curați. Să gândim cu inima. Să alungăm răul din firea noastră cea repede stricătoare. Cu acest gând închid revista și rămân în reverie, trecându-mi degetele prin blana pisoiului care toarce molcom, confirmându-mi gândurile.

Între timp, Curtea Constituțională a dispus renumărarea voturilor nule de la alegerile prezidențiale din 6 decembrie.

Anunțuri